STEAUA SUS RASARE
CA O TAINA MARE
STEAUA STRALUCESTE
SI LUMII VESTESTE
CA ASTAZI CURATA
PREANEVINOVATA
FECIOARA MARIA
NASTE PE MESIA
MAGII CUM ZARIRA
STEAUA SI PORNIRA
MERGAND DUPA RAZA
PE HRISTOS SA-L VAZA
SI DACA PORNIRA
INDATA-L GASIRA
LA DANSUL INTRARA
SI SE INCHINARA
CU DARURI GATITE
LUI HRISTOS MENITE
LUAND FIECARE
BUCURIE MARE
CARE BUCURIE
SI AICI SA FIE
DE LA TINERETE
PAN-LA BATRANETE
joi, 4 decembrie 2008
O CE VESTE MINUNATA
O, CE VESTE MINUNATA IN VIFLAIM NI SE-ARATA,
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CA LA VIFLAIM MARIA, SAVARSIND CALATORIA,
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
PASTORILOR DIN CAMPIE LE VESTESTE-O BUCURIE:
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
PASTORII VAZAND O ZARE,DIN CER O LUMINA MARE,
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
IN COLIBA PASTOREASCA VRUT-A DOMNUL SA SE NASCA,
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
PASTORII CUM AUZIRA SPRE LACASUL SFANT PORNIRA,
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
PE FIUL IN AL SAU NUME TATAL L-A TRIMIS IN LUME,
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
E IISUS, PASTORUL MARE, TURMA CA EL NIMENI N-ARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.
CA LA VIFLAIM MARIA, SAVARSIND CALATORIA,
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.
PASTORILOR DIN CAMPIE LE VESTESTE-O BUCURIE:
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.
PASTORII VAZAND O ZARE,DIN CER O LUMINA MARE,
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.
IN COLIBA PASTOREASCA VRUT-A DOMNUL SA SE NASCA,
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.
PASTORII CUM AUZIRA SPRE LACASUL SFANT PORNIRA,
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.
PE FIUL IN AL SAU NUME TATAL L-A TRIMIS IN LUME,
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.
E IISUS, PASTORUL MARE, TURMA CA EL NIMENI N-ARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.
MOS CRACIUN
MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
DIN BATRANI SE POVESTESTE,
CA-N TOTI ANII NEGRESIT
MOS CRACIUN PRIBEAG SOSESTE
NICIODATA N-A LIPSIT.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
INCOTRO VREI SA APUCI?
TI-AS CANTA FLORILE DALBE,
DE LA NOI SA NU TE DUCI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
DIN BATRANI SE POVESTESTE,
CA-N TOTI ANII NEGRESIT
MOS CRACIUN PRIBEAG SOSESTE
NICIODATA N-A LIPSIT.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
A SOSIT DE PRIN NAMETI
SI ADUCE DARURI MULTE
LA FETITE SI BAIETI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
MOS CRACIUN CU PLETE DALBE,
INCOTRO VREI SA APUCI?
TI-AS CANTA FLORILE DALBE,
DE LA NOI SA NU TE DUCI.
MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.
SUS LA POARTA RAIULUI
REFREN:
LINU-I LIN SI IARASHI LIN,
BATE VANTUL FRUNZA LIN,
LIN SI IARASHI LIN. 2X2
SUS, LA POARTA RAIULUI
PASTE TURMA TATALUI
REFREN
DAR LA POARTA CINE STA,
STA CHIAR MAICA PRECISTA,
REFREN
LANGA EA, UN LEGANEL,
CU UN COPILAS IN EL,
REFREN
COPILASUL CAND PLANGEA,
MAICA SFANTA-L LEGANA,
REFREN
LINU-I LIN SI IARASHI LIN,
BATE VANTUL FRUNZA LIN,
LIN SI IARASHI LIN. 2X2
SUS, LA POARTA RAIULUI
PASTE TURMA TATALUI
REFREN
DAR LA POARTA CINE STA,
STA CHIAR MAICA PRECISTA,
REFREN
LANGA EA, UN LEGANEL,
CU UN COPILAS IN EL,
REFREN
COPILASUL CAND PLANGEA,
MAICA SFANTA-L LEGANA,
REFREN
FLORILE DALBE
1.SCOALA GAZDA DIN PATUT, FLORILE DALBE
SI NE DA UN COLACUT, FLORILE DALBE.
2.CA MAMUCA N-O FACUT, FLORILE DALBE
TARATA N-O FI AVUT, FLORILE DALBE.
3.PE CÂND SÂT' O CAPATAT, FLORILE DALBE
COVATA I S-O CREPAT, FLORILE, FLORILE DALBE.
4.L-O SFADIT MAMA PE TATA, FLORILE DALBE
DI CE S-O CREPAT COVATA, FLORILE DALBE.
5.CÂND COVATA O LIPIT, FLORILE DALBE
CUPTORUL L-I S-O URNIT, FLORILE DALBE.
6.CÂND CUPTORUL A TOMNIT ,FLORILE DALBE
ANUL NOU A SI VENIT, FLORILE DALBE.
SI NE DA UN COLACUT, FLORILE DALBE.
2.CA MAMUCA N-O FACUT, FLORILE DALBE
TARATA N-O FI AVUT, FLORILE DALBE.
3.PE CÂND SÂT' O CAPATAT, FLORILE DALBE
COVATA I S-O CREPAT, FLORILE, FLORILE DALBE.
4.L-O SFADIT MAMA PE TATA, FLORILE DALBE
DI CE S-O CREPAT COVATA, FLORILE DALBE.
5.CÂND COVATA O LIPIT, FLORILE DALBE
CUPTORUL L-I S-O URNIT, FLORILE DALBE.
6.CÂND CUPTORUL A TOMNIT ,FLORILE DALBE
ANUL NOU A SI VENIT, FLORILE DALBE.
BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?
BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?
BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN!
NE DATI ORI NU NE DATI?
NE DATI ORI NU NE DATI,
NE DATI, NE DATI?
ASTAZI S-A NASCUT HRISTOS!
ASTAZI S-A NASCUT HRISTOS
MESIA CHIP LUMINOS
LAUDATI SI CANTATI,
SI VA BUCURATI!
MITITEL INFASATEL,
IN SCUTEC DE BUMBACEL
LAUDATI SI CANTATI
SI VA BUCURATI!
VANTUL BATE, NU-L RAZBATE,
NEAUA NINGE, NU-L ATINGE
LAUDATI SI CANTATI
SI VA BUCURATI!
MESIA CHIP LUMINOS
LAUDATI SI CANTATI,
SI VA BUCURATI!
MITITEL INFASATEL,
IN SCUTEC DE BUMBACEL
LAUDATI SI CANTATI
SI VA BUCURATI!
VANTUL BATE, NU-L RAZBATE,
NEAUA NINGE, NU-L ATINGE
LAUDATI SI CANTATI
SI VA BUCURATI!
O BRAD FRUMOS
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios,
Si ma-ntaresti indata.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios,
Si ma-ntaresti indata.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.
NASTEREA LUI HRISTOS
Veniti, astazi, credinciosi
Sa saltam, sa saltam,
De nasterea lui Hristos
Sa ne bucuram, sa ne bucuram.
Ca el astazi, in Viflaim,
S-a nascut, s-a nascut,
Precum au vestit prorocii,
Mai de mult, mai de mult.
Din Maria Preacurata
S-a nascut, s-a nascut,
Mantuire astazi noua,
Ne-a facut, ne-a facut.
In iesle cu vitele,
S-a culcat, s-a culcat,
Cu un prunc mic, in scutece,
Infasat, infasat.
Cei trei Crai din rasarit
Se ivesc, se ivesc,
Aur, smirna si tamaie
Ii daruiesc, ii daruiesc.
Ingeri si pastori cantare
I-au adus, i-au adus.
Si noi sa-i cantam marire,
Intru cei de sus, intru cei de sus.
Pace si buna-nvoire
Pe pamant, pe pamant,
Ca azi s-a nascut in lume,
Domnul sfant, Domnul sfant.
ASEARA PE ASFINTIT
Aseara, pe asfintit,
Mandra stea ne-a rasarit.
Dupa care noi ne-am dus,
Sa-l cautam pe Iisus.
Pe fiutul Mariei,
In pamantul Galileii.
Zice-se ca, Maria
Din casa-n casa umbla,
Sa nasca pe Mesia.
Sintr-o pestera a intrat,
De nimeni nu s-a ntrebat.
Aici Domnul s-a nascut,
Ce l-am asteptat de mult.
Ingerii, cu flori in mana,
Impletesc mandra cununa.
Pe cununa-i scris frumos,
Astazi s-a nascut Hristos.
Sa saltam, sa saltam,
De nasterea lui Hristos
Sa ne bucuram, sa ne bucuram.
Ca el astazi, in Viflaim,
S-a nascut, s-a nascut,
Precum au vestit prorocii,
Mai de mult, mai de mult.
Din Maria Preacurata
S-a nascut, s-a nascut,
Mantuire astazi noua,
Ne-a facut, ne-a facut.
In iesle cu vitele,
S-a culcat, s-a culcat,
Cu un prunc mic, in scutece,
Infasat, infasat.
Cei trei Crai din rasarit
Se ivesc, se ivesc,
Aur, smirna si tamaie
Ii daruiesc, ii daruiesc.
Ingeri si pastori cantare
I-au adus, i-au adus.
Si noi sa-i cantam marire,
Intru cei de sus, intru cei de sus.
Pace si buna-nvoire
Pe pamant, pe pamant,
Ca azi s-a nascut in lume,
Domnul sfant, Domnul sfant.
ASEARA PE ASFINTIT
Aseara, pe asfintit,
Mandra stea ne-a rasarit.
Dupa care noi ne-am dus,
Sa-l cautam pe Iisus.
Pe fiutul Mariei,
In pamantul Galileii.
Zice-se ca, Maria
Din casa-n casa umbla,
Sa nasca pe Mesia.
Sintr-o pestera a intrat,
De nimeni nu s-a ntrebat.
Aici Domnul s-a nascut,
Ce l-am asteptat de mult.
Ingerii, cu flori in mana,
Impletesc mandra cununa.
Pe cununa-i scris frumos,
Astazi s-a nascut Hristos.
O CE VESTE MINUNATA
O, ce veste minunata!
In Viflaim ni s-arata,
Ca a nascut Prunc,
din Duhul Sfant,
Fecioara curata.
Mergand Iosif cu Maria,
In Viflaim a se scrie,
Intr-un mic salas,
langa oras,
A nascut pe Hristos.
Pe Fiul pe cel din vecie,
Ce la trimis Tatal mie,
Ea sa-l nasca,
El sa creasca,
Sa ne mantuiasca.
Pastorii vazand o zare,
Din cer o lumina mare,
Ei fluierau,
ingerii cantau,
Cu toti se bucurau.
In Viflaim ni s-arata,
Ca a nascut Prunc,
din Duhul Sfant,
Fecioara curata.
Mergand Iosif cu Maria,
In Viflaim a se scrie,
Intr-un mic salas,
langa oras,
A nascut pe Hristos.
Pe Fiul pe cel din vecie,
Ce la trimis Tatal mie,
Ea sa-l nasca,
El sa creasca,
Sa ne mantuiasca.
Pastorii vazand o zare,
Din cer o lumina mare,
Ei fluierau,
ingerii cantau,
Cu toti se bucurau.
CANTEC DE CRACIUN
Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Craciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
La geam cu Mos Craciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
duminică, 23 noiembrie 2008
"La multi ani" fiicei mele
.
.
.
.
.
Multi ani sa implinesti,
Alaturi de cei dragi sa traiesti !
Sa-ti fie viata numai o floare,
Iar zambetul tau - o sarbatoare !
Suntem mereu alaturi de tine,
Ne gandim si azi si maine
La fata plecata departe,
Ce o simtim mereu aproape.
Dorul de tine e prea greu
In aceste zile, acum si mereu,
Te iubim din suflet, cu dragoste,
Asteptand a ta reintoarcere.
Esti dragostea si sufletul nostru,
Esti in gandul ce n-are un spatiu,
Iubirea pentru tine o simtim mereu,
Atat la bine, cat si la greu.
Ii multumim celui ce-ti este aproape
Ce te iubeste zi si noapte !
Este alaturi de tine in gand,
De ai nevoie tarziu sau curand.
Plina de dragoste-mi este inima
Ce-ti trimite din tara lumina
Pentru intelegere si cumpatare,
"La multi ani" si bunastare !
Cu toata dragostea, mama !
vineri, 14 noiembrie 2008
Greva in invatamant
In urma declaratiilor D.lui Aurel Cornea, liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, ca “vom ajunge la greva generala in invatamant”, si raspunsul negativ al Ministrului Finantelor, ca “nu sant bani pentru invatamant”, rezultatul este: “de luni grava in invatamant”.
In acest moment, pentru invatamantul superior bugetul actual prevede o suma de cca 0,054% procente din PIB. Sindicatele solicita 0,2% din PIB.
V-as ruga, parinti si colegi, sa imi spune-ti parerea dvs despre aceasta greva.
enea.niculina@yahoo.com.
In acest moment, pentru invatamantul superior bugetul actual prevede o suma de cca 0,054% procente din PIB. Sindicatele solicita 0,2% din PIB.
V-as ruga, parinti si colegi, sa imi spune-ti parerea dvs despre aceasta greva.
enea.niculina@yahoo.com.
Galaxiile si constelatiile
Galaxiile :
Stelele, impreuna cu alte corpuri cosmice, sunt grupate in aglomerari imense numite galaxii. Dupa unele aprecieri, in Univers ar exista peste 100 de miliarde de galaxii. Unele dintre ele sunt concentrate in anumite parti ale Universului formand roiuri de galaxii.
Galaxia noastra (Calea Lactee)
Pamantul este situat, impreuna cu Soarele, intr-o galaxie numita Calea Lactee, care cuprinde aproximativ 200 miliarde de stele. Aceasta galaxie are forma lenticulara, cu axa mare de aproximativ 100 000 ani-lumina. Aglomerarea stelelor din Galaxia noastra formeaza, pe bolta cereasca, o fasie mai luminoasa.
Stelele, impreuna cu alte corpuri cosmice, sunt grupate in aglomerari imense numite galaxii. Dupa unele aprecieri, in Univers ar exista peste 100 de miliarde de galaxii. Unele dintre ele sunt concentrate in anumite parti ale Universului formand roiuri de galaxii.
Galaxia noastra (Calea Lactee)
Pamantul este situat, impreuna cu Soarele, intr-o galaxie numita Calea Lactee, care cuprinde aproximativ 200 miliarde de stele. Aceasta galaxie are forma lenticulara, cu axa mare de aproximativ 100 000 ani-lumina. Aglomerarea stelelor din Galaxia noastra formeaza, pe bolta cereasca, o fasie mai luminoasa.
Constelatiile :
Noi vedem stelele grupate pe bolta cereasca si acestor grupari li s-au spus constelatii. Datorita formei acestor grupari, constelatiile au fost asemuite cu unele fiinte sau obiecte si li s-au dat denumiri corespunzatoare.Datorita miscarii de revolutie a Pamantului, in decursul unui an observam Soarele proiectat in dreptul a 12 dintre constelatii. Acestora li s-au spus constelatii zodiacale. Considerand ca pozitia Soarelui in raport cu constelatiile ar influenta soarta oamenilor din momentul nasterii lor, s-a elaborat horoscopul, in incercarea de a prevedea viitorul.
Dintre constelatii, are o importanta aparte Carul Mic, deoarece contine Steaua Polara, care indica nordul in emisfera noastra.Corpurile reci din Univers sunt grupate in jurul unor stele, constituind sisteme stelare, cum este Sistemul Solar.
Geneza si evolutia Universului
Problema originii Universului si a Sistemului Solar a preocupat pe oameni de multa vreme. S-au emis diverse ipoteze care au incercat sa raspunda la aceastapreocupare.
In ultima vreme se raspandeste tot mai mult asa-numita ipoteza a marii explozii (big-bang, in limba engleza).Aceasta ipoteza se bazeaza pe unele date obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizica atomica si nucleara.
O constatare imprtanta este acea a expansiunii Universului in urma acestei explozii. Observatiile astrofizice au dus la concluzia ca galaxiile se deplaseaza in spatiu, indepartandu-se intre ele. Totodata, s-a constatat existenta, in Univers, a unor radiatii care ar data din timpul marii explozii.
Conform cu aceasta teorie, initial toata materia existenta astazi in Univers era concentrata intr-un corp mic, extrem de fierbinte, o "minge de foc". Materia era reprezentata prin particule elementare si antiparticule.S-a produs o expansiune foarte rapida a acestei materii fierbinti, ca o imensa explozie. Ca urmare a expansiunii, materia se racea incat la dublarea volumului se injumatatea valoarea temperaturii.
In ultima vreme se raspandeste tot mai mult asa-numita ipoteza a marii explozii (big-bang, in limba engleza).Aceasta ipoteza se bazeaza pe unele date obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizica atomica si nucleara.
O constatare imprtanta este acea a expansiunii Universului in urma acestei explozii. Observatiile astrofizice au dus la concluzia ca galaxiile se deplaseaza in spatiu, indepartandu-se intre ele. Totodata, s-a constatat existenta, in Univers, a unor radiatii care ar data din timpul marii explozii.
Conform cu aceasta teorie, initial toata materia existenta astazi in Univers era concentrata intr-un corp mic, extrem de fierbinte, o "minge de foc". Materia era reprezentata prin particule elementare si antiparticule.S-a produs o expansiune foarte rapida a acestei materii fierbinti, ca o imensa explozie. Ca urmare a expansiunii, materia se racea incat la dublarea volumului se injumatatea valoarea temperaturii.
Universul
Universul este constituit din totalitatea corpurilor si fenomenelor cosmice si a spatiului dintre ele. Este cel mai vast si mai complex sistem de organizare si de manifestare a materiei.Desi a perfectionat continuu mijloacele de cercetare, omul a reusit sa exploreze doar o mica parte din Univers, caruia i se spune Univers observabil sau Metagalaxie. Restul universului, inca nu a fost observat, dar face parte si el din Universul fizic.
Date fiind dimensiunile uriase ale partii deja observate, se considera ca Universul este infinit in spatiu. Totodata, se apreciaza ca el este infinit in timp, deoarece materia nu poate fi creata din nimic; ea doar isi schimba continuu formele de organizare.
Se constata ca in Univers o mare parte a materiei este organizata in corpuri individualizate, de diferite dimensiuni si cu proprietati distincte. Dar spatiul dintre aceste corpuri nu este lipsit de materie. In el se gasesc particule de materie dispersate, este strabatut de radiatii electromagnetice si cosmice si de campuri gravitationale. In felul acesta, Universul este "impregnat" de materie si de manifestarile ei.
Cea mai mare parte din Univers ste organizata in corpuri distincte cu proprietati diverse, cum sunt stelele si galaxiile.
In Univers exista mari cantitati de materie care nu este organizata in corpuri distincte. Ea se afla sub forma de praf si gaze dispersate in spatiul cosmic. Se poate constata o tendinta de aglomerare a acestei materii neorganizate in imensi nori de materie ceva mai densa carora li se spune nebuloase. Ele apar ca pete mai luminoase pe bolta cereasca.
Unele dintre corpurile cosmice sunt incandescente si emit lumina si caldura in spatiul inconjurator.Acestea sunt stelele.Ele se deosebesc prin dimensiuni, temperatura, culoare si luminozitate. Unele au temperaturi foarte mari, dar au luminozitate si dimensiuni reduse. Ele sunt numite pitice albe. Altele au dimensiuni uriase si sunt numite gigante.
Unele stele au densitati atat de mari incat atractia lor nu permite luminii sa se disperseze in spatiu si de aceea li se spune gauri negre.
luni, 8 septembrie 2008
Eclipsele
Fenomenul de eclipsa apare trei corpuri ceresti sunt aliniate astfel incat unul dintre ele, vazut de pe alt corp, pare acoperit de al treilea corp. Dar, in general, termenul de eclipsa este folosit doar in cadrul unor trei corpuri ceresti:Pamantul, Luna si Soarele. In acest cadru, exista doar doua tipuri de eclipsa: cea de Soare si cea de Luna.
Eclipsele de Soare au loc atunci cand Soarele, Luna si Pamantul sunt perfect aliniate, astfel incat Soarele este acoperit de Luna. Acest fenomen este o coincidenta cosmica, deoarece de pe Pamant Luna si Soarele par de aceeasi marime. Acest lucru se datoreaza faptului ca Soarele este de 400 de ori mai mare decat Luna, dar este si de 400 de ori mai departe de Pamant decat aceasta. Eclipsele de Soare, dar si de Luna pot fi totale sau partiale. Aici, eclipsa partiala este atunci cand Luna acopera doar partial Soarele, iar cea totala atunci cand Soarele este complet acoperit.
In timpul eclipsei totale, in jurul Lunii se formeaza un disc de lumina, reprezentand exploziile si portuberantele solare ce nu pot fi acoperite. Si, datorita fenomenului prin care Luna se departeaza de Pamant (cam 1,6 cm pe an), in cateva mii de ani, discul de lumina din jurul Lunii ve deveni mai mic decat acum.
Eclipsele de Soare au loc atunci cand Soarele, Luna si Pamantul sunt perfect aliniate, astfel incat Soarele este acoperit de Luna. Acest fenomen este o coincidenta cosmica, deoarece de pe Pamant Luna si Soarele par de aceeasi marime. Acest lucru se datoreaza faptului ca Soarele este de 400 de ori mai mare decat Luna, dar este si de 400 de ori mai departe de Pamant decat aceasta. Eclipsele de Soare, dar si de Luna pot fi totale sau partiale. Aici, eclipsa partiala este atunci cand Luna acopera doar partial Soarele, iar cea totala atunci cand Soarele este complet acoperit.
In timpul eclipsei totale, in jurul Lunii se formeaza un disc de lumina, reprezentand exploziile si portuberantele solare ce nu pot fi acoperite. Si, datorita fenomenului prin care Luna se departeaza de Pamant (cam 1,6 cm pe an), in cateva mii de ani, discul de lumina din jurul Lunii ve deveni mai mic decat acum.
Eclipsa totala de Soare
Diagrama eclipsei de Soare Eclipsele de Luna au loc atunci cand Luna este acoperita de umbra Pamantului. Asemenea celor de Soare, acestea pot fi totale sau partiale. Si, datorita atmosferei terestre, Luna in timpul unei eclipse pare rosiatica.
Eclipsa partiala de Luna.
Mai exista si eclipse intre alte corpuri ceresti, si acestea se numesc ocultatii. Unele dintre cele mai interesante sunt acelea dintre Jupiter, satelitii sai si Soare.Desi astazi eclipsele sunt un fenomen admirat, nu a fost mereu asa. In antichitate, incasii credeau ca eclipsa de Soare este un blestem ceresc, si ca Luna inghite Soarele. De aceea, ei trageau cu sageti in Luna pentru a o indeparta. Dar in zilele noastre, eclipsa este unul dintre cele mai frumoase evenimente ceresti.
Calculul si reprezentarea grafica a densitatii populatiei
O consecinta directa a populatiei diferitelor regiuni de pe Glob si a diferentierilor in raspandirea populatiei o constituie densitatea populatiei care reprezinta raportul dintre numarul de locuitori si suprafata teritoriului pe care acestia o ocupa, respectiv locuitori pe km2 .
Populatia Terrei este repartizata in 191 de entitati statale si peste 50 de teritorii dependente si depaseste 6 miliarde locuitori.Repartitia populatiei pe continente prezinta mari contraste privitoare la numarul de locuitori.La nivel planetar, densitatea populatiei a crescut si continua sa creasca direct proportionala cu populatia mondiala.Fata de media statistica mondiala (cca 45 loc/km2 ), densitatea reala este mai mare, intrucat exista intinse suprafete ale Terrei ocupate cu deserturi, ghetari si zapezi permanent, regiuni semiaride si alte terenuri improprii locuirii.De fapt,densitatea populatiei planetei este cel putin dubla fata de cea raportata la intregul uscat terestru ceea ce n-ar insemna totusi foarte mult.Daca se raporteaza insa populatia planetei numai la suprafata afectata terenurilor arabile si culturilor permanente, aspectul problemei se schimba.
Pe continente valori peste media mondiala se inregistreaza doar in Asia (circa 130 loc./km2) si in Europa (peste 70 loc./km2),celelalte continente avand valori sub media planetara: Africa (circa 30 loc./km2), America (circa 20 loc./km2) si Oceania (circa 3 loc./km2).Pe tari, diferentierile sunt si mai mari.In unele ministate, de pilda, densitatea atinge valori extrem de mari: Monaco-peste 16000 loc./km2, Singapore-aproape 5000 loc./km2 etc.In ceea ce priveste celelalte categorii de state, cele mai mari densitati se inregistreaza intr-o serie de tari asiatice, cum sunt Bangladesh (aproape 900 loc./km2), Coreea de Sud, Japonia, India, Sri Lanka (peste 300 loc./km2), Vietnam, Filipine (peste 200 loc./km2), etc.Un alt continent cu multe tari avand o densitate ridicata este Europa: Olanda (peste 400 loc./km2), Belgia (peste 300 loc./km2), Marea Britanie, Germania, Italia (peste 200 loc./km2) s.a.
Cele mai reduse densitati se inregistreaza in tari de regula intinse, care se suprapun unor conditii naturale mai putin favorabile locuirii, fie deserturi si semideserturi (Australia, Namibia, Mongolia -fiecare avand in jur de 2 loc./km2), fie paduri ecuatoriale (Brazilia, R.D.Congo s.a,-sub 20 loc./km2) ori temperate si reci (Canada,partea siberiana a Rusiei s.a.).Pe regiuni naturale, densitati foarte mari (peste 1000 loc./km2, dar ajungand in unele cazuri la 2000 loc./km2) se inregistreaza in zona vailor unor mari fluvii (Nil, Gange, Changjiang, Huang He, Tigru,Eufrat s.a.)- vai ce au adaposti, din vechi timpuri, stralucite civilizatii-, in unele campii (Campia Chinei de Est, Campia Indo-Gangetica, Campia Padului s.a.) si insule (Java; Honshu in Arhipeleagul Japonez s.a.), precum si in unele regiuni cu o indelungata traditie industriala (Middlands in Marea Britanie, Ruhr in Germania s.a.), in unele zone litorale, in arealele marilor metropole. La polul opus, regiunile naturale cu cele mai reduse densitati sunt cele improprii locuirii.
Se disting mai multe feluri de densitati:
densitatea medie sau densitatea generala a populatiei, care exprima raportul dintre numarul locuitorilor stabili dintr-un teritoriu si suprafata teritoriului in cauza , fiind exprimata in locuitori pe km2 sau pe hectar.
Se calculeaza pe baza formulei:
D= , unde :
D= densitatea medie; Np=numarul populatiei; St=suprafata teritoriului;
densitatea populatiei agricole : raportul dintre numarul locuitorilor si terenul agricol, fie acesta din urma total sau numai cultivat ori cultivabil;densitatea urbana: raportul dintre numarul de locuitori si suprafata totala sau, eventual, numai cea pe care se afla cladiri, intr-un oras;densitatea asezarilor: pentru sate se calculeaza la 100 km2 de teritoriu, iar pentru orase la 1000 km2.
Se pot calcula si alte densitati, printre care cele ale populatiei pe unitati de relief.
Populatia Terrei este repartizata in 191 de entitati statale si peste 50 de teritorii dependente si depaseste 6 miliarde locuitori.Repartitia populatiei pe continente prezinta mari contraste privitoare la numarul de locuitori.La nivel planetar, densitatea populatiei a crescut si continua sa creasca direct proportionala cu populatia mondiala.Fata de media statistica mondiala (cca 45 loc/km2 ), densitatea reala este mai mare, intrucat exista intinse suprafete ale Terrei ocupate cu deserturi, ghetari si zapezi permanent, regiuni semiaride si alte terenuri improprii locuirii.De fapt,densitatea populatiei planetei este cel putin dubla fata de cea raportata la intregul uscat terestru ceea ce n-ar insemna totusi foarte mult.Daca se raporteaza insa populatia planetei numai la suprafata afectata terenurilor arabile si culturilor permanente, aspectul problemei se schimba.
Pe continente valori peste media mondiala se inregistreaza doar in Asia (circa 130 loc./km2) si in Europa (peste 70 loc./km2),celelalte continente avand valori sub media planetara: Africa (circa 30 loc./km2), America (circa 20 loc./km2) si Oceania (circa 3 loc./km2).Pe tari, diferentierile sunt si mai mari.In unele ministate, de pilda, densitatea atinge valori extrem de mari: Monaco-peste 16000 loc./km2, Singapore-aproape 5000 loc./km2 etc.In ceea ce priveste celelalte categorii de state, cele mai mari densitati se inregistreaza intr-o serie de tari asiatice, cum sunt Bangladesh (aproape 900 loc./km2), Coreea de Sud, Japonia, India, Sri Lanka (peste 300 loc./km2), Vietnam, Filipine (peste 200 loc./km2), etc.Un alt continent cu multe tari avand o densitate ridicata este Europa: Olanda (peste 400 loc./km2), Belgia (peste 300 loc./km2), Marea Britanie, Germania, Italia (peste 200 loc./km2) s.a.
Cele mai reduse densitati se inregistreaza in tari de regula intinse, care se suprapun unor conditii naturale mai putin favorabile locuirii, fie deserturi si semideserturi (Australia, Namibia, Mongolia -fiecare avand in jur de 2 loc./km2), fie paduri ecuatoriale (Brazilia, R.D.Congo s.a,-sub 20 loc./km2) ori temperate si reci (Canada,partea siberiana a Rusiei s.a.).Pe regiuni naturale, densitati foarte mari (peste 1000 loc./km2, dar ajungand in unele cazuri la 2000 loc./km2) se inregistreaza in zona vailor unor mari fluvii (Nil, Gange, Changjiang, Huang He, Tigru,Eufrat s.a.)- vai ce au adaposti, din vechi timpuri, stralucite civilizatii-, in unele campii (Campia Chinei de Est, Campia Indo-Gangetica, Campia Padului s.a.) si insule (Java; Honshu in Arhipeleagul Japonez s.a.), precum si in unele regiuni cu o indelungata traditie industriala (Middlands in Marea Britanie, Ruhr in Germania s.a.), in unele zone litorale, in arealele marilor metropole. La polul opus, regiunile naturale cu cele mai reduse densitati sunt cele improprii locuirii.
Se disting mai multe feluri de densitati:
densitatea medie sau densitatea generala a populatiei, care exprima raportul dintre numarul locuitorilor stabili dintr-un teritoriu si suprafata teritoriului in cauza , fiind exprimata in locuitori pe km2 sau pe hectar.
Se calculeaza pe baza formulei:
D= , unde :
D= densitatea medie; Np=numarul populatiei; St=suprafata teritoriului;
densitatea populatiei agricole : raportul dintre numarul locuitorilor si terenul agricol, fie acesta din urma total sau numai cultivat ori cultivabil;densitatea urbana: raportul dintre numarul de locuitori si suprafata totala sau, eventual, numai cea pe care se afla cladiri, intr-un oras;densitatea asezarilor: pentru sate se calculeaza la 100 km2 de teritoriu, iar pentru orase la 1000 km2.
Se pot calcula si alte densitati, printre care cele ale populatiei pe unitati de relief.
Relieful si apele Romaniei
Conditiile climatice de ansamblu. La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite "arii ciclonale" si respectiv "arii anticiclonale") - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in raport insa si cu unii factori locali.
Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca urmare a "efectului de foehn" de la inceputul primaverii.
In latitudine, deoarece teritoriul tarii noastre se desfasoara doar pe cinci grade, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza. totusi o medie anuala cu peste 2°C mai scazuta in nord fata de Campia Romana, din sud.Marea Neagra, intrucat este inconjurata de mari intinderi continentale, exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm (ierni relativ blande si veri lipsite de canicule).
Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.
Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.
Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si in altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23° in Campia Romana. Aici "zilele tropicale" (adica cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza intre -2°C in Campia de Vest, usor sub 0°C pe litoral, -3°C in Campia Romana si -4°C in Campia Jijiei.
Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26° obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in Campia Romana. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5°C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5°C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-se convergentei mai multor factori ocazionali.
Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea (v. pag. 64).
Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.
Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca urmare a "efectului de foehn" de la inceputul primaverii.
In latitudine, deoarece teritoriul tarii noastre se desfasoara doar pe cinci grade, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza. totusi o medie anuala cu peste 2°C mai scazuta in nord fata de Campia Romana, din sud.Marea Neagra, intrucat este inconjurata de mari intinderi continentale, exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm (ierni relativ blande si veri lipsite de canicule).
Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.
Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.
Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si in altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23° in Campia Romana. Aici "zilele tropicale" (adica cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza intre -2°C in Campia de Vest, usor sub 0°C pe litoral, -3°C in Campia Romana si -4°C in Campia Jijiei.
Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26° obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in Campia Romana. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5°C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5°C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-se convergentei mai multor factori ocazionali.
Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea (v. pag. 64).
Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.
duminică, 10 august 2008
Europa
Suprafata:10.443.000
Populatie:508.000.000
Cea mai mare tara:Rusia
Cea mai mica tara:Vatican
Cel mai mare varf:m.Elbrus(5.642)
Cel mai mare lac:La doga
Cel mai lung fluviu:Volga
Europa estica
Belarus are o suprafata de 207.600 km.Populatia este de 10.439.916 loc.Capitala este Minsk iar limba care se vorbeste este belarusa sau rusa.
Cehia are o suprafata de 78.864 km si o populatie de 10.318.958.Capitala este Praga iar limba vorbita este cea ceha.
Ungaria are 93.093 km si o populatie de 10.200.000 loc.Capitala este Budapesta iar limba vorbita este maghiara.
Moldova are o suprafata de 33.700 km si o populatie de 4.475.232.Capitala este Chisinau iar limba este romana.
Polonia are o suprafata de 312.680 km si o populatie de 38.700.291.Capitala este Varsovia iar limba vorbita este poloneza.
Romania are o suprafata de 238.391 km si o populatie de21.399.114 loc.Capitala este Bucuresti iar limba vorbita este romana.
Ucraina are o suprafata de 606.700 fiind a 2 tara ca marime din Europa.Are o populatie de 50.684.635 loc. Capitala este Kiev iar limba vorbita este ucrainiana.
Franta este a treia tara ca marime din Europa. Franta are o bogata traditie si o istorie zbuciomata.Franta este o tara muntoasa care contine si foarte multe rauri. In Franta traiesc multi fermieri. Relieful permite cultivarii sa fie bogata in fiecare an. Paris este centrul artei. Cateva monumente sunt: muzeul Louvre, Turnul Eiffel, Catredala Notre dame.
Germania este o tara mare situata in centrul Europei,marginita de 9 tari.
Germania are o suprafata de 356.910 km si o populatie de 84.068.216 loc.Capitala este Berlin iar limba vorbita este germana.
Albania are o suprafata de28.748 km,si o populatie de 3.293.252.Capitala este la Tirana iar limba vorbita este:albaneza sau greaca.
Bosnia are o suprafata de 51.129 km,si o populatie de 3.607.734.Capitala este la Sarajevo iar limba vorbita este croata sau sarba.
Bulgaria are o suprafata de 110.994 km si o populatie de 8.652.745. Capitala este Sofia iar limba vorbita este bulgara sau turca.
Grecia are o suprafata de 131.957 km,si o populatie de 10.583.126 loc.Capitala este la Atena iar limba vorbita este greaca.
Turcia are o suprafata de 779.450 km,si o populatie de 58.775.000.Capitala este Ankaraiar limba vorbita este turca.
Italia a fost si este o tara civilizata din antichitate pana in zilele noastre.Este o tara mare si populata(301.268 km);(57.534.088 loc)Capitala este Roma iar limba vorbita este italiana.
Olanda are o suprafata de 41.041 km,si o populatie de 15.653.091.Capitala este Amsterdam iar limba vorbita este olandeza.
Danemarca are o suprafata de 43.069si o populatie de 5.268.775. Capitala este la Copenhaga iar limba vorbita este daneza.
Yugoslavia are o suprafata de 102.173 km si o populatie de 10.655.317 loc.Capitala este la Belgrad iar limbile vorbite sunt:sarba,croata sau albaneza.
Finlanda are o suprafata de 338.000 km si o populatie de 5.109.148.Capitala este la Helenski iar limbile vorbite sunt finlandeza si suedeza.
Norvegia este o tara relativ mare(324.219 km) dar nu este foarte populata(4.404.456 loc).Capitala este Oslo iar limba vorbita este norvegiana.
Suedia este o tara mare dar ca si Norvegia nu este foarte populata(449.964 km.), (8.946.193 loc).Capitala este la Stokholm iar limba vorbita este suedeza.
Spania are o suprafata de 504.750 km si o populatie de 39.244.195.Capitala este la Madrid iar limbile vorbite sunt:spaniola,catalana,galiciana si basca.
Portugalia are o suprafata de 92.082 km si o populatie de 9.867.654 loc.Capitala este la Lisabona iar limba vorbita este:portugheza.
Austria are o suprafata de 83.855 km si o populatie de 8.045.078 loc.Capitala este la Viena iar limba vorbita este germana.
Elvetia are o suprafata de 41.293 km,si o populatie de 7.248.984 loc.Capitala este la Berna iar limba vorbita este franceza,italiana,germana sau reteromana.
Anglia are o suprafata de 244.100 km si o populatie de 58.610.182.Capitala este la Londra iar limba vorbita este engleza sau galeza.
Cele 7 minuni ale lumii
Vechii greci si romani au cazut de acord ca omenirea a creat sapte mari minuni in lume.De vreme ce acesti observatori nu au calatorit niciodata in India, China sau America, lista lor a inclus numai minunile din "lumea lor proprie" - pamanturi in sau langa malurile Mediteranei de Est. Dar in acea regiune existau remarcabile capodopere de arhitectura si inginerie.
Aceste monumente au fost ordonate de catre antici astfel :Marea Piramida a lui Khufu (C 2600 BC)
Aceasta a fost cea mai mare piramida egipteana, care servea drept loc de inmormantare al faraonilor, in special pe perioada Vechiului Regat. Unele liste includ toate piramidele si Marele Sfinx de la Giza.
Piramidele din Egipt, ridicate la Giza in timpul dinastiei a IV-a (C.2680 - C.2544 BC) sunt cele mai vechi dintre cele sapte minuni si singurele care s-au pastrat relativ intacte pana in ziua de azi.
Gradinile Suspendate ale Babilonului (C 600 BC)Gradinile au fost ridicate de catre regele babilonian Nabucodonosor II in anul 600 BC. Regele a avut probabil intentia sa-i reaminteasca sotiei sale Median de muntii sai natali, munti care aratau ca niste terase fixate.
Statuia lui ZEUS (C 450 BC)Statuia masura 12 m si-l reprezenta pe Zeus stand pe tron. Placat cu aur si fildes, a fost creat de catre Phidias, un sculptor grec. Statuia era amplasata in Templul lui Zeus din Olimpia, Grecia.
Templul Zeitei Artemis (356 BC)Acest templu minunat ornamentat a fost construit la Ephesus in Grecia C. 500 BC de catre Croesus, regele Lydiei, si reconstruit in 356 BC. A fost renumit pentru lucrarile de arta care il impodobeau.A fost distrus de catre Goti in anul AD 262.
Mausoleul de la Halicarnassus (C 353 BC)Mausoleul a fost un mormant monumental de marmura, ridicat pentru regele Mausolus de Caria in Asia Mica. Era inaltat rectiliniu pana la o platforma care suporta 36 coloane si o piramida, iar in partea superioara un car de lupta tras de patru cai.Mausoleul a fost in mare parte distrus de un cutremur undeva intre anii AD 1100 si 1500. Numele "mausoleu" folosit pentru locuri tip monumente pentru inmormantari a fost preluat de la regele Mausolus.Bucati rupte din mormant au fost folosite in cladirile locale, si numai cateva fragmente s-au pastrat, conservate la British Museum in Londra.
Colosul din Rodos (280 BC)Colosul a fost o statuie de 30 m a zeului grec al soarelui, Helios. Construit din bronz, intarit cu fier, el se afla la intrarea in portul insulei Rodos.Colosul s-a prabusit intr-un cutremur dupa ce a stat in picioare jumatate de secol, iar ramasitele au fost vandute ca fier vechi de catre arabi in anul 653 AD.
Farul din Alexandria (C 280 BC)Farul, mai inalt de 134 m, se afla pe o insula la intrarea in portul Alexandria, Egipt. Un foc ardea in partea de sus a farului, ca un semnal pentru navele din Marea Mediterana. Farul a fost denumit "un prototip al tuturor farurilor moderne".
Aceste monumente au fost ordonate de catre antici astfel :Marea Piramida a lui Khufu (C 2600 BC)
Aceasta a fost cea mai mare piramida egipteana, care servea drept loc de inmormantare al faraonilor, in special pe perioada Vechiului Regat. Unele liste includ toate piramidele si Marele Sfinx de la Giza.
Piramidele din Egipt, ridicate la Giza in timpul dinastiei a IV-a (C.2680 - C.2544 BC) sunt cele mai vechi dintre cele sapte minuni si singurele care s-au pastrat relativ intacte pana in ziua de azi.
Gradinile Suspendate ale Babilonului (C 600 BC)Gradinile au fost ridicate de catre regele babilonian Nabucodonosor II in anul 600 BC. Regele a avut probabil intentia sa-i reaminteasca sotiei sale Median de muntii sai natali, munti care aratau ca niste terase fixate.
Statuia lui ZEUS (C 450 BC)Statuia masura 12 m si-l reprezenta pe Zeus stand pe tron. Placat cu aur si fildes, a fost creat de catre Phidias, un sculptor grec. Statuia era amplasata in Templul lui Zeus din Olimpia, Grecia.
Templul Zeitei Artemis (356 BC)Acest templu minunat ornamentat a fost construit la Ephesus in Grecia C. 500 BC de catre Croesus, regele Lydiei, si reconstruit in 356 BC. A fost renumit pentru lucrarile de arta care il impodobeau.A fost distrus de catre Goti in anul AD 262.
Mausoleul de la Halicarnassus (C 353 BC)Mausoleul a fost un mormant monumental de marmura, ridicat pentru regele Mausolus de Caria in Asia Mica. Era inaltat rectiliniu pana la o platforma care suporta 36 coloane si o piramida, iar in partea superioara un car de lupta tras de patru cai.Mausoleul a fost in mare parte distrus de un cutremur undeva intre anii AD 1100 si 1500. Numele "mausoleu" folosit pentru locuri tip monumente pentru inmormantari a fost preluat de la regele Mausolus.Bucati rupte din mormant au fost folosite in cladirile locale, si numai cateva fragmente s-au pastrat, conservate la British Museum in Londra.
Colosul din Rodos (280 BC)Colosul a fost o statuie de 30 m a zeului grec al soarelui, Helios. Construit din bronz, intarit cu fier, el se afla la intrarea in portul insulei Rodos.Colosul s-a prabusit intr-un cutremur dupa ce a stat in picioare jumatate de secol, iar ramasitele au fost vandute ca fier vechi de catre arabi in anul 653 AD.
Farul din Alexandria (C 280 BC)Farul, mai inalt de 134 m, se afla pe o insula la intrarea in portul Alexandria, Egipt. Un foc ardea in partea de sus a farului, ca un semnal pentru navele din Marea Mediterana. Farul a fost denumit "un prototip al tuturor farurilor moderne".
Marile descoperiri geografice
Bartolomeo Diaz si descoperirea
Capului Bunei Sperante
Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestea erau mici, dar stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea vreme, Pero Almequer.
Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa erzulte ca expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari.Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede.In prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din Lisabona in august 1487(iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a mers pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat drumul lui Diego Cao apna in dreptul paralelei 22 latitudine sudica.
Dincolo de tropicul sudic el; a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata, culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau padrao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului.
Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in urma).
Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi spre rasarit.
Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu iarba verde, care se inrindea de la apus spre rasarit(3 februarie 1488).
Portughezii au zarit pe un deal o cireada de vaci si cativa pastori aproape goi. Diaz a trimis oameni pe tarm sa ia apa. Pastorii, pe care portughezii i-au luat la inceput drept negrii, au manat vacile mai departe, ei insusi ramanand in varful dealului, strigand si dand din maini. Diaz a lansat in ei o sageata din archebuza.
Un pastor a fost ucis, iar ceilalti au fugit. Atunci portughezii s-au apropiat de "negrul" ucis si au vazut ca are parul ca "lana", dar pielea de culoarea frunzelor uscate-era mult mai deschisa decat a negrilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor dezarmat a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Koi Koin, pe care nu-l cunoscusera inainte, locuitorii bastinasi ai Africii de Sud. Din acest "Port al pastorilor"(Mossel), Diaz si-a condus corabiile de-a lungul tarmului drept spre rasarit si a ajuns pana la un golf larg deschis spre ocean. De aici coasta cotea lin spre nord-est, in directia Idiei.
Diaz a ajuns la concluzia, care s-a dovedit justa, ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in Oceanul Indian, pe care multi il considerasera o mare inchisa. "Calea maritrima spre India in jurul Africii fusese descoperita".Diaz a asejat pe o insulita in golf cel de-al doilea padrao, dar echipajul ambelor corabii, istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean, i-a cerut sa se intoarca in patrie.
Temandu-se de o rascoala, Diaz a fost nevoit sa cedeze.
Expeditiile lui Cristofor Columb
Expeditia lui Columb s-a desfasurat intre anii 1493-1496. Vestea descoperirii noilor pamanturi si mostrele aduse de Columb dupa prima sa calatorie in vest, au creat o stare de entuziasm general, bazat si pe speranta de a gasi aur din ce in ce mai mult.
Exploratori
- 1487 - Bartolomeu Diaz. In slujba regelui Portugaliei. Descopera capul Bunei Sperante, deschizand drumul spre Oceanul Indian, Asia de sud si sud-est.
- 1492 - Incercand sa ajunga in India, evitand "ruta Portugheza" din Atlantic, Cristofor Columb descopera America.
- Mai 1498 - Vasco da Gama debarca la Calicut, in India4.
- 1519-1522 - Prima calatorie in jurul lumii, initiata de Magelan(in 1521 el descopera insulele Mariane si Filipine)
Turismul mondial
Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.Poate primii care si-au dorit sa calatoresca mult si au inlesnit calatoriile au fost vechii greci.
Ei incheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceasi ocupatie, dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se putea mosteni din tata in fiu.Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de desfasurare a jocurilor festive.
Deosebit de importanta era circulatia spre baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux.
Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar francez.De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data cu secolul xix si s-a manifestat, in primul rand,prin cresterea numarului de calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia.
De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand accent mai ales pe latura de agrement.Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere; in 1880 E-Guy Frenler preciza ca "turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport".
In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual.
Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.
FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI
Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman , in general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).
Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrograhica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp.
Acesti factori sunt:cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, moderni-zarea mijloacelor de transport si comunicatii.Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).
Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim:Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Ei incheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceasi ocupatie, dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se putea mosteni din tata in fiu.Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de desfasurare a jocurilor festive.
Deosebit de importanta era circulatia spre baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux.
Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar francez.De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data cu secolul xix si s-a manifestat, in primul rand,prin cresterea numarului de calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia.
De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand accent mai ales pe latura de agrement.Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere; in 1880 E-Guy Frenler preciza ca "turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport".
In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual.
Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.
FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI
Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman , in general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).
Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrograhica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp.
Acesti factori sunt:cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, moderni-zarea mijloacelor de transport si comunicatii.Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).
Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim:Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
luni, 21 iulie 2008
Clima
Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor atmnosferici in timp ce acesta se roteste.Cel mai bine poate fi inteleasa ca media schimbarilor de temperatura anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica.
Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent.
Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, in timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor.
Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.
Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.
Cuvantul CLIMA vine din limba greaca, unde klima inseamna inclinatia soarelui. Clima este influentata in principal de radiatia solara si variatiile sale anuale, de latitudine, dar si de structura complexa a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile).
Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamant, microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:modificarea scoartei terestretaierea padurilor secarea lacurilor, baltilor si mlastinilorpoluarea industriala.
Cele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele datorate poluarii industriale in atmosfera cu bioxid de carbon si cu freon.
Poluarea cu bioxid de carbon in cantitati foarte mari produce efectul de sera, adica incalzirea excesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza stratul protector de ozon din paturile inalte ale atmosferei care ne apara de radiatiile ultraviolete.
Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent.
Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, in timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor.
Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.
Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.
Cuvantul CLIMA vine din limba greaca, unde klima inseamna inclinatia soarelui. Clima este influentata in principal de radiatia solara si variatiile sale anuale, de latitudine, dar si de structura complexa a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile).
Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamant, microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:modificarea scoartei terestretaierea padurilor secarea lacurilor, baltilor si mlastinilorpoluarea industriala.
Cele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele datorate poluarii industriale in atmosfera cu bioxid de carbon si cu freon.
Poluarea cu bioxid de carbon in cantitati foarte mari produce efectul de sera, adica incalzirea excesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza stratul protector de ozon din paturile inalte ale atmosferei care ne apara de radiatiile ultraviolete.
Marea Neagra
Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc.
Suprafata:
12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima:
maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia:
748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Date economice:
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul:
- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.
Istoric:
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:
- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).
Adancime maxima:
2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).
Salinitatea:
mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.
Clima:
maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.
Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.
Plaja:
orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.
Fauna:
Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.
Lacuri:
Rezervatii naturale:
Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.
Suprafata:
12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima:
maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia:
748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Date economice:
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul:
- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.
Istoric:
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:
- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).
Adancime maxima:
2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).
Salinitatea:
mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.
Clima:
maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.
Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.
Plaja:
orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.
Fauna:
Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.
Lacuri:
- Oltina,
- Istria,
- Sinoe,
- Corbul,
- Techirghiol,
- Siutghiol,
- Tatlageac.
Rezervatii naturale:
Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.
Muntii Carpati
Munti Carpati:
-fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina.
-incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului.
-au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro.
-inaltimea maxima a Carpatilor este 2655m vf.Gerlachovka(M Tatra), iar in Ro inaltimea maxima este de 2544m vf.Moldoveanu(M Fagaras).
-in Romania, Muntii Carpati prezinta 3 ramuri:
1.Carpati Orientali.
2.Carpati Meridionali.
3.Carpati Occidentali.
-fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina.
-incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului.
-au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro.
-inaltimea maxima a Carpatilor este 2655m vf.Gerlachovka(M Tatra), iar in Ro inaltimea maxima este de 2544m vf.Moldoveanu(M Fagaras).
-in Romania, Muntii Carpati prezinta 3 ramuri:
1.Carpati Orientali.
2.Carpati Meridionali.
3.Carpati Occidentali.
Poluarea in mediul inconjurator
Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elementele importante.
Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase - asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.
2. POLUAREA USCATULUI.
Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa.Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata.Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare).
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.Multe locuri incare au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si ingropate adecvat la un moment dat pot aparea emanatii de gaze nociv.
3.POLUAREA AERULUI.
Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase.
Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele.Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar.Gazele freonice, care se produc datorita eliberarii in atmosfera a unor gaze numite freoni ce provin din tuburile de spray, din freonul folosit pentru racirea frigiderelor din detergenti, deterioreaza stratul de ozon, care ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui, deschizand calea spre pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.
4.POLUAREA APELOR.
Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa.
Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica.
Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.
Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase - asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.
2. POLUAREA USCATULUI.
Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa.Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata.Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare).
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.Multe locuri incare au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si ingropate adecvat la un moment dat pot aparea emanatii de gaze nociv.
3.POLUAREA AERULUI.
Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase.
Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele.Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar.Gazele freonice, care se produc datorita eliberarii in atmosfera a unor gaze numite freoni ce provin din tuburile de spray, din freonul folosit pentru racirea frigiderelor din detergenti, deterioreaza stratul de ozon, care ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui, deschizand calea spre pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.
4.POLUAREA APELOR.
Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa.
Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica.
Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.
miercuri, 9 aprilie 2008
Citate despre munca
Douasprezece meserii, treisprezece saracini. Cine se ocupa de prea multe, greu sa le fac bine pe toate.
Devii maestru lucrand-Fabricanto fit faber. Pentru a sti, trebuie sa inveti si mai ales sa faci, sa lucrezi.
Invata sa muncesti si sa astepti - Learn to labour and to wait. Ultimul vers din “Un psalm al vietii” (A psalm of life) scris de poetul americanHenry Longfellow . Se citeaza ca un indemn la munca, la rabdare si perseverenta.
Munca staruitoare biruie toate - Labor omnia vincit improbus - text care a devenit o raspandita maxima, inca din epoca romana. Marele poet Vergiliu relateaza in versuri cum omul a evoluat de la uneltele primitive , la indeletniciri diversificate. Aceste cuvinte sunt citate de obicei ca stimulent la harnicie si tenacitate .
Devii maestru lucrand-Fabricanto fit faber. Pentru a sti, trebuie sa inveti si mai ales sa faci, sa lucrezi.
Invata sa muncesti si sa astepti - Learn to labour and to wait. Ultimul vers din “Un psalm al vietii” (A psalm of life) scris de poetul americanHenry Longfellow . Se citeaza ca un indemn la munca, la rabdare si perseverenta.
Munca staruitoare biruie toate - Labor omnia vincit improbus - text care a devenit o raspandita maxima, inca din epoca romana. Marele poet Vergiliu relateaza in versuri cum omul a evoluat de la uneltele primitive , la indeletniciri diversificate. Aceste cuvinte sunt citate de obicei ca stimulent la harnicie si tenacitate .
Citate despre intelepciune
Minte scurta, haine lungi – Eminescu. Cuvinte extrase din Scrisoarea V a lui Mihai Eminescu : “Nu uita ca doamna are minte scurta, haine lungi!”. Poetul are aceasta reflectie inspirat de tema pe care o trateaza, de Dadila, simbolul femeii tradatoare.
Cine se incalzeste la soare nu-i pasa de luna1. Cine se bucura de protectia sau prietenia unuia foarte puternic, nu se sinchiseste de cei mai putin puternici. In fata inteligentei sau a competentei, mediocritatea si ignoranta palesc.
Un intelectual rezolva problemele. Un geniu le evita- Einstein. In viata trebuie sa stii cand poti sa faci fata unor situatii si cand este mai bine sa nu te implici.
Omului destept ii ajunge o vorba - Dictum sapienti sat est. Aceste cuvinte apartin poetului comic latin Titus Maccius Plautus. Omului ager la minte nu are nevoie de prea multe explicatii, precizari, lamuriri, un singur cuvant ii este de ajuns pentru a pricepe totul.
Cine se incalzeste la soare nu-i pasa de luna1. Cine se bucura de protectia sau prietenia unuia foarte puternic, nu se sinchiseste de cei mai putin puternici. In fata inteligentei sau a competentei, mediocritatea si ignoranta palesc.
Un intelectual rezolva problemele. Un geniu le evita- Einstein. In viata trebuie sa stii cand poti sa faci fata unor situatii si cand este mai bine sa nu te implici.
Omului destept ii ajunge o vorba - Dictum sapienti sat est. Aceste cuvinte apartin poetului comic latin Titus Maccius Plautus. Omului ager la minte nu are nevoie de prea multe explicatii, precizari, lamuriri, un singur cuvant ii este de ajuns pentru a pricepe totul.
Citate despre carte
“Citenie - vot lucisee ucenie” - Lectura , iata invatatura cea mai buna . Aceste cuvinte reprezinta un elogiu adus cartilor de catre celebrul poet rus Puskin, intr-o scrisoare adresata fratelui sau in 1822.
Repetia este mama invataturii - Repetitio est mater studiorum. Precept profesoral din scolile vechi cu predare in limba latina. Atribuirea acestui dicton lui Quintilian, care a condus una dintre cele mai vestite scoli din Roma, n-a putut fi confirmata prin dovezi. Se citeaza spre a sublinia valoarea repetitiei pentru consolidarea si fixarea studiilor.
Ma tem de omul unei singure carti - Timeo hominem unius libri- vorbe atribuite teologului Thomas d’ Aquino. Are 2 sensuri:
Repetia este mama invataturii - Repetitio est mater studiorum. Precept profesoral din scolile vechi cu predare in limba latina. Atribuirea acestui dicton lui Quintilian, care a condus una dintre cele mai vestite scoli din Roma, n-a putut fi confirmata prin dovezi. Se citeaza spre a sublinia valoarea repetitiei pentru consolidarea si fixarea studiilor.
Ma tem de omul unei singure carti - Timeo hominem unius libri- vorbe atribuite teologului Thomas d’ Aquino. Are 2 sensuri:
- omul care a citit o singura carte, dar a citit-o intens, cu seriozitate, e un adversar redutabil, pentru ca stapaneste foarte bine materialul respectiv.
- omul care nu cunoaste o diversitate de pareri.
Proverbe despre viata
“Beauty, unaccompanied by virtue, is as a flower without perfume.“ - (Frumusetea daca nu este insotita de virtute, este ca o floare fara parfum.)
“There are no miracles for those that have no faith in them.”.(Nu exista miracole pentru cei care nu cred in ele.)
”If you are patient in one moment of anger, you will escape a hundred days of sorrow.“ - (Daca esti rabdator intr-un moment de furie, vei scapa de multe zile de necazuri.)
“Teachers open the door but you must walk through it yourself.” - (Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea.)
Dacă la început a fost cuvântul înseamnă că Dumnezeu s-a născut poet – Ionut Caragea.
Dintre toate minunile de pe Pământ am ales viciile pentru a fi fericiţi – Ionut Caragea.
Ceea ce nu ma ucide ma face mai poet – Ionut Caragea.
Iubirea este o situaţie fără ieşire din coma profundă numită viaţă – Ionut Caragea.
Mai bine un prieten apropiat decat o ruda indepartata-Melior un vicinus juxta, qum frater procul. Te poti bizui mai mult pe ajutorul celui de langa tine(prieten sau vecin) decat pe acela al unei rude indepartate. Proverbul isi are corespondente si in poemul lui Hesiod, “Munci si zile”:“Cheama-l pe prieten la masa; pe dusman sa nu-l lasi …”.
Nimium tentendo funem abrumpis-Coarda mereu intinsa se rupe. Proverbul indeamna la moderatie, la a nu ne angaja in actiuni care ne depasesc puterile.
A astepta sa-i pice mura-n gura - A nessuno pivono le lasagne in bocca. Se spune despre lenesi, care asteapta sa dobandeasca succese sau bunuri materiale fara efort, despre cei care asteapta sa le vina totul de-a gata.
Calul de e cu patru picioare si tot se poticneste. Este imposibil ca omul sa nu greseasca.
Aurul in foc se lamureste.
Valoarea si taria omului se vadesc in incercarile vietii.
Pisica cu clopotei nu prinde soareci.
Nu trebuie sa trambitam ceea ce voim sa facem. .
Gaina care caraie oua si omul care se lauda nu face.
Sau cum spune un proverb francez, Bien dire fait rire, bien fait taire.
Paza buna trece primejdia rea.
Pentru a ne scuti de surprize neplacute trebui sa luam masurile de precautie la indemana noastra.
Ochii sunt oglinda sufletului. Reflex inevitabil: starile sufletesti se citesc in privire. Cei care vor sa nu-si destainuie relele intentii fie nu privesc in ochi, fie se uita in alta parte, cand vorbesc.
Cel din tara straina poate spune cate-i va placea-Omne ignotum pro magnifico est. Unii oameni au tendinta de a-si inchipui marete si frumoase lucrurile si situatiile din locurile indepartate, pe care nu le vad, ci numai si le imagineaza. De aceea, se accepta cu usurinta exagerari despre stari si fapte din locuri indepartate.
Cel ce nu stie sa taca cand nu stie nici sa vorbeasca. Este o arta sa stii atat cand trebuie sa vorbesti, cat si cand trebuie sa taci. Cine ni stie una, n-o stie nici pe cealalta.
Ce n-a invatat Ionita, nu mai invata Ion. Ficare lucru trebuie facut la timpul sau. Tineretea fiind cea mai indicata pentru instruire, cele invatate in copilarie si adolescenta nu se mai uita toata viata.
Capul face, capul trage-Faber compendes quas fecit ipse gestet. Cine judeca gresit realitatea trebuie sa suporte consecintele greselii sale.
Binele de rau te scapa / Chiar cand il arunci in apa. Ca urmare a unei legi a compensatiei, cu functionare aleatorie, virtutea isi afla, de cele mai multe ori, daca nu intotdeauna, o recompensa. Pe de alta parte, un om virtuos isi gaseste, el insusi satisfactia in constiinta binelui pe care-l face.
Berzei oarbe ii face Dumnezeu cuib. Exprima ideea ca atunci cand ne gasim intr-o situatie grea, intr-o incurcatura pe care ni se pare ca nu o putem inlatura, se intampla ca, pe neasteptate, sa intervina, fara o explicatie sau o legatura directa cu cauzele neajunsului nostru o imprejurare salvatoare.
A duce apa la moara - Porter l’eau a la mer. Este echivalentul proverbului romanesc ” a ducea apa la fantana” si exprima un efort inutil. Proverbul vine de la ispraviile lui Gribouille, tipul naivului, al prostulu, din povestirile populare franceze.
Nu e in toate zilele Paste - Non semper erunt Saturnalia. Faptul ca am beneficiat candva de o ocazie favorabila nu inseamna ca ne putem astepta ca aceasta sa devina regula.
Nimeni nu-i multumit cu soarta lui-Nemo sua sorte contenus. Fiecare om crede ca merita si doreste sa aiba un destin mai bun decat al sau.
“There are no miracles for those that have no faith in them.”.(Nu exista miracole pentru cei care nu cred in ele.)
”If you are patient in one moment of anger, you will escape a hundred days of sorrow.“ - (Daca esti rabdator intr-un moment de furie, vei scapa de multe zile de necazuri.)
“Teachers open the door but you must walk through it yourself.” - (Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea.)
Dacă la început a fost cuvântul înseamnă că Dumnezeu s-a născut poet – Ionut Caragea.
Dintre toate minunile de pe Pământ am ales viciile pentru a fi fericiţi – Ionut Caragea.
Ceea ce nu ma ucide ma face mai poet – Ionut Caragea.
Iubirea este o situaţie fără ieşire din coma profundă numită viaţă – Ionut Caragea.
Mai bine un prieten apropiat decat o ruda indepartata-Melior un vicinus juxta, qum frater procul. Te poti bizui mai mult pe ajutorul celui de langa tine(prieten sau vecin) decat pe acela al unei rude indepartate. Proverbul isi are corespondente si in poemul lui Hesiod, “Munci si zile”:“Cheama-l pe prieten la masa; pe dusman sa nu-l lasi …”.
Nimium tentendo funem abrumpis-Coarda mereu intinsa se rupe. Proverbul indeamna la moderatie, la a nu ne angaja in actiuni care ne depasesc puterile.
A astepta sa-i pice mura-n gura - A nessuno pivono le lasagne in bocca. Se spune despre lenesi, care asteapta sa dobandeasca succese sau bunuri materiale fara efort, despre cei care asteapta sa le vina totul de-a gata.
Calul de e cu patru picioare si tot se poticneste. Este imposibil ca omul sa nu greseasca.
Aurul in foc se lamureste.
Valoarea si taria omului se vadesc in incercarile vietii.
Pisica cu clopotei nu prinde soareci.
Nu trebuie sa trambitam ceea ce voim sa facem. .
Gaina care caraie oua si omul care se lauda nu face.
Sau cum spune un proverb francez, Bien dire fait rire, bien fait taire.
Paza buna trece primejdia rea.
Pentru a ne scuti de surprize neplacute trebui sa luam masurile de precautie la indemana noastra.
Ochii sunt oglinda sufletului. Reflex inevitabil: starile sufletesti se citesc in privire. Cei care vor sa nu-si destainuie relele intentii fie nu privesc in ochi, fie se uita in alta parte, cand vorbesc.
Cel din tara straina poate spune cate-i va placea-Omne ignotum pro magnifico est. Unii oameni au tendinta de a-si inchipui marete si frumoase lucrurile si situatiile din locurile indepartate, pe care nu le vad, ci numai si le imagineaza. De aceea, se accepta cu usurinta exagerari despre stari si fapte din locuri indepartate.
Cel ce nu stie sa taca cand nu stie nici sa vorbeasca. Este o arta sa stii atat cand trebuie sa vorbesti, cat si cand trebuie sa taci. Cine ni stie una, n-o stie nici pe cealalta.
Ce n-a invatat Ionita, nu mai invata Ion. Ficare lucru trebuie facut la timpul sau. Tineretea fiind cea mai indicata pentru instruire, cele invatate in copilarie si adolescenta nu se mai uita toata viata.
Capul face, capul trage-Faber compendes quas fecit ipse gestet. Cine judeca gresit realitatea trebuie sa suporte consecintele greselii sale.
Binele de rau te scapa / Chiar cand il arunci in apa. Ca urmare a unei legi a compensatiei, cu functionare aleatorie, virtutea isi afla, de cele mai multe ori, daca nu intotdeauna, o recompensa. Pe de alta parte, un om virtuos isi gaseste, el insusi satisfactia in constiinta binelui pe care-l face.
Berzei oarbe ii face Dumnezeu cuib. Exprima ideea ca atunci cand ne gasim intr-o situatie grea, intr-o incurcatura pe care ni se pare ca nu o putem inlatura, se intampla ca, pe neasteptate, sa intervina, fara o explicatie sau o legatura directa cu cauzele neajunsului nostru o imprejurare salvatoare.
A duce apa la moara - Porter l’eau a la mer. Este echivalentul proverbului romanesc ” a ducea apa la fantana” si exprima un efort inutil. Proverbul vine de la ispraviile lui Gribouille, tipul naivului, al prostulu, din povestirile populare franceze.
Nu e in toate zilele Paste - Non semper erunt Saturnalia. Faptul ca am beneficiat candva de o ocazie favorabila nu inseamna ca ne putem astepta ca aceasta sa devina regula.
Nimeni nu-i multumit cu soarta lui-Nemo sua sorte contenus. Fiecare om crede ca merita si doreste sa aiba un destin mai bun decat al sau.
Proverbe despre munca
Nu lasa pe maine, ce poti face azi. Un lucru nefacut la timpul sau aduce paguba. Ce faci maine e pentru maine, ce n-ai facut azi nu mai poti face niciodata, decat in contul renuntarii la o alta activitate, la o parte din viata, cea destinata acelei activitati.
Banii strangatorului(intra, raman) in mana cheltuitorului. Nestiind cum se obtine banul, nemuncindu-l el insusi, mostenitorul nu-i apreciaza valoarea, cheltuindu-l cu usurinta. Se adreseaza si celor zgarciti, sugerandu-l sa nu se priveze de beneficul muncii lori.
Bun de gura,(si) rau de lucru(mana). Un lucru nefacut la timpul sau aduce paguba. Vorba multa reduce capacitatea de concentrare asupra lucrului efectuat,de unde un randament redus in raport cu cei care sunt cu gandul la lucrul care-l fac.
Cine stie sa suporte si sa astepte poate ajunge la rezultatul dorit. Rabdarea inlatura prejudecatile si mania,poate corecta defectele, ajuta la suportarea defectelor altora, fiind, cum spun proverbele mai multor popoare, leac contra multor rele.
Ai carte, ai parteIndeamna la insusirea stiintei(de carte), menita sa lumineze mintea, sa ingaduie adaptarea si orientarea mai usoara in viata, in general, si in orice lucrare si meserie.
Banii strangatorului(intra, raman) in mana cheltuitorului. Nestiind cum se obtine banul, nemuncindu-l el insusi, mostenitorul nu-i apreciaza valoarea, cheltuindu-l cu usurinta. Se adreseaza si celor zgarciti, sugerandu-l sa nu se priveze de beneficul muncii lori.
Bun de gura,(si) rau de lucru(mana). Un lucru nefacut la timpul sau aduce paguba. Vorba multa reduce capacitatea de concentrare asupra lucrului efectuat,de unde un randament redus in raport cu cei care sunt cu gandul la lucrul care-l fac.
Cine stie sa suporte si sa astepte poate ajunge la rezultatul dorit. Rabdarea inlatura prejudecatile si mania,poate corecta defectele, ajuta la suportarea defectelor altora, fiind, cum spun proverbele mai multor popoare, leac contra multor rele.
Ai carte, ai parteIndeamna la insusirea stiintei(de carte), menita sa lumineze mintea, sa ingaduie adaptarea si orientarea mai usoara in viata, in general, si in orice lucrare si meserie.
vineri, 28 martie 2008
"Povestea naturii"
Opţional transcurricular
pentru clasa a II-a
Autori : NICULINA ENEA , AURORA MIHAI ,
OLTEA IOSIPOAIEI
Prezenta lucrare a fost elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Poate fi folosită ca auxiliar al manualului de Cunoaşterea mediului – clasa a II-a.
Tehnoredactare: Niculina Enea
Consultant : Prof.de Limba şi literatura română,
Marilena Boţoc
Colaboratori : Maria Hambic Monica Balaş
Mioara Balaban Mioara Bânţu
Viorica Hereş Felicia Enea
Vasile Enea Iuliana Carp
Aglaia Burlacu Virginia Dragomir
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unui text literar ;
2. Formarea ideilor ştiinţifice şi a capacităţii de comunicare prin investigare/explorare şi relaţionare
a elementelor mediului înconjurător ;
3. Formarea unui comportament civilizat faţă de mediu, de ocrotire şi protejare a naturii ;
4. Dezvoltarea creativităţii prin realizarea unor compoziţii libere, folosind elemente de limbaj plastic.
pentru clasa a II-a
Autori : NICULINA ENEA , AURORA MIHAI ,
OLTEA IOSIPOAIEI
Prezenta lucrare a fost elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Poate fi folosită ca auxiliar al manualului de Cunoaşterea mediului – clasa a II-a.
Tehnoredactare: Niculina Enea
Consultant : Prof.de Limba şi literatura română,
Marilena Boţoc
Colaboratori : Maria Hambic Monica Balaş
Mioara Balaban Mioara Bânţu
Viorica Hereş Felicia Enea
Vasile Enea Iuliana Carp
Aglaia Burlacu Virginia Dragomir
Cartea noastră este o invitaţie spre descoperirea lumii vii. Citind, vei asculta gândul altuia, vei afla ce a văzut altul , îţi vei deştepta gustul pentru a cunoaşte natura. Ea te îndeamnă , te cheamă , te povăţuieşte să trăieşti frumos si liber.
Cuvânt înainte
Cursul opţional tratează,într-o manieră atractivă, accesibilă şi interesantă, aspecte ale naturii, plină de miracole neîncetate, care vor sensibiliza mintea însetată de cunoaştere a elevilor.
Cadrul natural e paharul cu scântei pe care ni-l întinde soarele, roua preţioasă în iarba dimineţii, ciorchinele ca un pumn de mărgăritare şi ecoul cuvintelor nerostite... De la frunză până la valurile mării, totul e numai podoabă, visare şi taină.
Micuţii cititori vor fi încântaţi, cu siguranţă, de minunata lume a poveştilor, de variatele aplicaţii şi jocuri antrenante, prin care îşi vor desăvârşi imaginea lor despre lume şi viaţă.
Lucrarea, întocmită cu mare pasiune, măiestrie şi responsabilitate de cele trei talentate autoare, constituie un îndemn adresat elevilor de a iubi şi ocroti necondiţionat natura, un adevărat izvor de sănătate, bunăstare şi încântare.
Cursul opţional tratează,într-o manieră atractivă, accesibilă şi interesantă, aspecte ale naturii, plină de miracole neîncetate, care vor sensibiliza mintea însetată de cunoaştere a elevilor.
Cadrul natural e paharul cu scântei pe care ni-l întinde soarele, roua preţioasă în iarba dimineţii, ciorchinele ca un pumn de mărgăritare şi ecoul cuvintelor nerostite... De la frunză până la valurile mării, totul e numai podoabă, visare şi taină.
Micuţii cititori vor fi încântaţi, cu siguranţă, de minunata lume a poveştilor, de variatele aplicaţii şi jocuri antrenante, prin care îşi vor desăvârşi imaginea lor despre lume şi viaţă.
Lucrarea, întocmită cu mare pasiune, măiestrie şi responsabilitate de cele trei talentate autoare, constituie un îndemn adresat elevilor de a iubi şi ocroti necondiţionat natura, un adevărat izvor de sănătate, bunăstare şi încântare.
Prof. Marilena Boţoc
POVESTEA NATURII
Opţional transcurricular pentru clasa a II – a
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
Durata : 1 an / 1 oră pe săptămână
Arii curriculare implicate :
I. Limbă şi comunicare ;
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii ;
III. Arte .
ARGUMENT
Opţionalul vizează atragerea elevilor spre un univers plăcut, interesant, instructiv-educativ care cere să fie redescoperit mereu.
Prin abordarea unor teme bogate în conţinut literar şi informaţional, încercăm să prezentăm modul de organizare a naturii, carte ilustrată care te invită la căutare, la cunoaştere şi în care se găsesc răspunsuri la întrebările vieţii.
Povestirile cuprinse în lucrare caută să sensibilizeze elevii faţă de lumea fascinantă a naturii, urmăresc să formeze deprinderi de citire corectă şi de redare liberă a propriilor păreri, să dezvolte capacităţi de sinteză şi selecţie a informaţiilor ştiinţifice, să cultive perseverenţa, încrederea în sine şi cooperarea în cadrul unui grup.
Cursul opţional răspunde nevoii de a forma competenţe şi atitudini bazate pe gândire logică, critică, divergentă şi creativă.
Un alt argument care a stat la baza ofertei către elevi şi părinţi este şi necesitatea de a forma acestora un comportament civilizat faţă de mediu. Copilul trebuie să ştie că Natura e stăpână, iar dacă omul încearcă să o domine nechibzuit, ea se răzbună năprasnic, punând în pericol viaţa.
Dorim ca acest opţional să fie pentru elevii de clasa a II-a un sprijin important în drumul spre cunoaştere.
Obiectiv transcurricular
Formarea interesului de cunoaştere a naturii din perspectivă lingvistică, ştiinţifică şi plastică
Obiective- cadru
Opţional transcurricular pentru clasa a II – a
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
Durata : 1 an / 1 oră pe săptămână
Arii curriculare implicate :
I. Limbă şi comunicare ;
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii ;
III. Arte .
ARGUMENT
Opţionalul vizează atragerea elevilor spre un univers plăcut, interesant, instructiv-educativ care cere să fie redescoperit mereu.
Prin abordarea unor teme bogate în conţinut literar şi informaţional, încercăm să prezentăm modul de organizare a naturii, carte ilustrată care te invită la căutare, la cunoaştere şi în care se găsesc răspunsuri la întrebările vieţii.
Povestirile cuprinse în lucrare caută să sensibilizeze elevii faţă de lumea fascinantă a naturii, urmăresc să formeze deprinderi de citire corectă şi de redare liberă a propriilor păreri, să dezvolte capacităţi de sinteză şi selecţie a informaţiilor ştiinţifice, să cultive perseverenţa, încrederea în sine şi cooperarea în cadrul unui grup.
Cursul opţional răspunde nevoii de a forma competenţe şi atitudini bazate pe gândire logică, critică, divergentă şi creativă.
Un alt argument care a stat la baza ofertei către elevi şi părinţi este şi necesitatea de a forma acestora un comportament civilizat faţă de mediu. Copilul trebuie să ştie că Natura e stăpână, iar dacă omul încearcă să o domine nechibzuit, ea se răzbună năprasnic, punând în pericol viaţa.
Dorim ca acest opţional să fie pentru elevii de clasa a II-a un sprijin important în drumul spre cunoaştere.
Obiectiv transcurricular
Formarea interesului de cunoaştere a naturii din perspectivă lingvistică, ştiinţifică şi plastică
Obiective- cadru
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unui text literar ;
2. Formarea ideilor ştiinţifice şi a capacităţii de comunicare prin investigare/explorare şi relaţionare
a elementelor mediului înconjurător ;
3. Formarea unui comportament civilizat faţă de mediu, de ocrotire şi protejare a naturii ;
4. Dezvoltarea creativităţii prin realizarea unor compoziţii libere, folosind elemente de limbaj plastic.
Ortografia limbii romane
Obiectivele primordiale ale studierii limbii şi literaturii române în ciclul primar sunt şi vor fi dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă a elevilor, formarea unui vocabular literar bogat şi variat pentru participarea efectivă la diferite situaţii comunicative şi afirmarea personalităţii în activitatea ulterioară.
Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicaţională şi literară de bază, să fie capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii, oral şi în scris, exprimându-şi clar, corect şi coerent gândurile, sentimentele şi opiniile. În acest sens, lucrarea “Ortografia pentru toţi elevii” vine în ajutorul copiilor din clasele I-IV, care vor să înveţe cum să se exprime clar şi cum să scrie corect româneşte. Citind şi rezolvând sarcinile prezentate, ei îşi vor dezvolta spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi de gândire logică, formându-şi deprinderi de scriere corectă. Pentru elevi, lucrarea reprezintă un suport de muncă individuală, riguros organizată, sistematizată şi eficientă.
Dificultăţile în scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor de către elevii mici pot fi înlăturate prin realizarea sarcinilor date: transcrieri, copieri, dictări, completări, exerciţii şi jocuri aplicative. Acestea conduc la formarea deprinderilor de scriere corectă a limbii române, la respectarea normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie, la dezvoltarea exprimării orale şi scrise, la nuanţarea şi activizarea vocabularului. Temele abordate permit atât munca individuală, cât şi lucrul în colectiv sau pe echipe.
Exemplele prezentate pot fi abordate în orice moment al lecţiilor de predare, consolidare, recapitulare şi evaluare a cunoştinţelor de limba română. Munca independentă reprezintă o cale prin care elevii aprofundează scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor, folosirea în mod adecvat a acestora în exprimarea scrisă.
Ansamblul de exerciţii aplicative ale lucrării constituie mijloace şi forme de muncă atractivă pentru cei ce doresc să-şi formeze o scriere corectă şi o exprimare clară şi nuanţată. Reprezintă un suport adecvat pentru însuşirea şi învăţarea limbii române.
Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicaţională şi literară de bază, să fie capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii, oral şi în scris, exprimându-şi clar, corect şi coerent gândurile, sentimentele şi opiniile. În acest sens, lucrarea “Ortografia pentru toţi elevii” vine în ajutorul copiilor din clasele I-IV, care vor să înveţe cum să se exprime clar şi cum să scrie corect româneşte. Citind şi rezolvând sarcinile prezentate, ei îşi vor dezvolta spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi de gândire logică, formându-şi deprinderi de scriere corectă. Pentru elevi, lucrarea reprezintă un suport de muncă individuală, riguros organizată, sistematizată şi eficientă.
Dificultăţile în scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor de către elevii mici pot fi înlăturate prin realizarea sarcinilor date: transcrieri, copieri, dictări, completări, exerciţii şi jocuri aplicative. Acestea conduc la formarea deprinderilor de scriere corectă a limbii române, la respectarea normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie, la dezvoltarea exprimării orale şi scrise, la nuanţarea şi activizarea vocabularului. Temele abordate permit atât munca individuală, cât şi lucrul în colectiv sau pe echipe.
Exemplele prezentate pot fi abordate în orice moment al lecţiilor de predare, consolidare, recapitulare şi evaluare a cunoştinţelor de limba română. Munca independentă reprezintă o cale prin care elevii aprofundează scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor, folosirea în mod adecvat a acestora în exprimarea scrisă.
Ansamblul de exerciţii aplicative ale lucrării constituie mijloace şi forme de muncă atractivă pentru cei ce doresc să-şi formeze o scriere corectă şi o exprimare clară şi nuanţată. Reprezintă un suport adecvat pentru însuşirea şi învăţarea limbii române.
Niculina Enea
“Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim!
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.”
(‘‘Limba româneasca’’, de George Sion)
‘‘Învăţătura e-o comoară
Ce nimeni nu ţi-o poate lua.
Îţi va spori podoaba rară
Cu cât împarţi mai mult din ea.’’
‘‘Învăţătura e-o comoară
Ce nimeni nu ţi-o poate lua.
Îţi va spori podoaba rară
Cu cât împarţi mai mult din ea.’’
(‘‘Învăţătura’’, de Nicolae Tăutu)
Nu uita vorbele lăsate de strămoşi:
* ’’Învăţătura e cea mai mare avuţie‘‘.
* ’’Învăţătura e mama înţelepciunii’’.
* ’’Omului cu învăţătură îi curge miere din gură’’.
* ’’Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar roadele ei sunt dulci’’.
* ’’Înţelepciunea devine odată cu învăţătura’’. (Balzac)
* ’’Limba este tezaurul cel mai preţios pe care îl moştenesc copiii de la părinţi’’.
(V. Alecsandri)
Comunicare orală şi scrisă
Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală şi scrisă
la elevii din clasele primare
Plecând de la premisa că şcoala începutului de mileniu III face din comunicare o prioritate în educaţie, aceasta a devenit acum o instituţie unde se comunică prin toate mijloacele, se învaţă şi se realizează comunicarea la orice nivel şi prin diferite contexte sociale sau tematice. Astfel, scopul comunicării în şcoală nu se rezumă la reuşita şcolară, ci urmăreşte reuşita umană, în toate condiţiile şi în toate momentele vieţii.
Comunicarea este definită ca fiind procesul de transmitere a unui mesaj de către emiţător către un receptor. Aşadar, în orice proces de comunicare există câţiva factori, fără de care aceasta nu s-ar realiza :
· Emiţătorul – cel care vorbeşte sau transmite un mesaj ,
· Receptorul – cel care primeşte mesajul, destinatarul acestuia ;
· Mesajul – secvenţa de semnale pe care emiţătorul o transmite către receptor .
Într-un act de comunicare pot exista mai mulţi emiţători şi mai mulţi receptori. De cele mai multe ori, participanţii la un act de comunicare sunt, în acelaşi timp, emiţători şi receptori. Mesajul transmis trebuie construit din elemente cunoscute deopotrivă de emiţător şi de receptor. Aceste elemente sunt organizate într-un cod şi pot aparţine unei limbi în forma sa vorbită sau scrisă, unui ansamblu de gesturi sau de expresii ale feţei. Dacă emiţătorul şi receptorul nu au un cod comun, mesajul nu poate fi înţeles.
De asemenea, în comunicare un rol foarte important îl are contextul. El desemnează ansamblul factorilor care afectează semnificaţia enunţurilor transmise. Prin procesul de comunicare se urmăresc întotdeauna patru scopuri principale : * să fim receptivi ( auziţi sau citiţi ) ;
* să fim înţeleşi ;
* să fim acceptaţi ;
* să provocăm o reacţie ( o schimbare de comportament sau de atitudine ) . Atunci când nu am reuşit să atingem niciunul dintre aceste obiective, înseamnă că am greşit în procesul de comunicare.
În comunicarea / învăţarea de tip şcolar, capacitatea de influenţă a învăţătorului / institutorului este net superioară . Când educatorul şi elevul ştiu să comunice, procesul de comunicare se va desfăşura în profitul amândurora. Câştigul va fi, în acest caz fericit, dublu- realizarea scopurilor şi creşterea satisfacţiei personale şi impersonale.
Strategiile comunicării ocupă un loc aparte între strategiile de adaptare a copiilor la cerinţele şi exigenţele şcolii / societăţii. În şcoală elevii trebuie să fie ajutaţi să constate că sunt foarte importante acţiunile lor şi formele verbale ale exprimării. În clasele I –IV formele verbale încep să facă obiectul celor mai multe din preocupările şcolarilor : învăţarea cititului, scrisului, învăţarea modalităţilor de exprimare.
Învăţătorul / institutorul trebuie să manifeste un interes consecvent pentru dezvoltarea competenţei comunicative a elevului, competenţă ce nu se rezumă la a construi enunţuri corecte din punct de vedere lingvistic şi gramatical – abilitate necesară într-un act de comunicare. Vorbirea trebuie să ofere bucuria de a trăi prin împliniri estetice, morale, sociale, spirituale. Ea este o artă care-şi lasă cucerite teritoriile numai prin strădanii susţinute şi sistematice.
La debutul şcolarităţii se recomandă o evaluare a capacităţii de comunicare a elevului, capacitate pe care şcoala are menirea de a o împlini, de a o îmbogăţi pe măsura asimilării noilor mijloace de expresie şi a multiplicării contactelor sociale şi şcolare ale copilului. Repertoriul comunicativ al elevului din clasele primare ar trebui să cuprindă comportamente care să-i permită :
· să-şi exprime gândurile în propoziţii corecte şi clare ;
· să-şi extindă treptat aria de cunoaştere, recurgând la structuri propoziţionale din ce în ce mai complexe ;
· să decodifice cu uşurinţă înţelesul mesajelor obişnuite care îi sunt adresate;
· să asculte bine un mesaj pentru a-l recepţiona crespunzător ;
· să stabilească relaţii cu alţi copii, fără teamă şi fără ezitare ;
· să manifeste îngăduinţă faţă de modalităţile de exprimare ale celorlalţi ;
· să-şi folosească în mod adecvat şi să-şi dozeze calităţile vocale pentru a obţine ceea ce doreşte de la ceilalţi ;
· să utilizeze limbajul gestual şi pe cel plastic pentru a-şi exprima modul propriu de a percepe şi de a înţelege lumea ;
· să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe ;
· să-şi dezvolte atitudinile comunicative corespunzătoare .
În acest scop, învăţătorul trebuie să-l ajute pe elev să achiziţioneze informaţiile, cunoştinţele fundamentale despre comunicare, să-şi însuşească logic elementele de construcţie a comunicării, să conştientizeze necesitatea acesteia, responsabilitatea faţă de cuvântul rostit şi faţă de mijloacele nonverbale utilizate. Copilul trebuie să înţeleagă neajunsurile, dar şi bucuriile comunicării umane, să depăşească şi chiar să elimine blocajele psihologice şi psihosociale ce ar putea influenţa asupra dialogului cu învăţătorul sau cu colegii.
În viziunea promovată de noul curriculum, limba şi literatura română trebuie predată – învăţată în mod integrat, fără divizare pe discipline ( citire / lectură, scriere, comunicare ), deoarece elementele subdisciplinelor se reunesc în fiecare lecţie pentru realizarea obiectivelor de referinţă, la nivelul fiecărei clase şi a obiectivelor cadru, la nivelul ciclului primar.
Programa de limba şi literatura română dă libertate de acţiune învăţătorului, care poate valorifica textele incluse în manuale atât pentru formarea deprinderilor de citire şi scriere, cât şi pentru formarea de capacităţii specifice comunicării în situaţii concrete. Noul curriculum pentru învăţământul primar a reechilibrat ponderea acordată exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi ponderea acordată proceselor de producere a unor mesaje proprii, faţă de cele de receptare a unor mesaje date.
În şcoală elevii nu trebuie să răspundă doar la întrebări, ci să înveţe să iniţieze o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să exerseze convenţiile unor comunicări civilizate şi să interiorizeze valoarea comunicării.
Formarea la elevi a capacităţii de comunicare presupune abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, achiziţionarea cunoştinţelor fundamentale despre comunicare, exersarea acesteia pe un fond motivaţional şi afectiv optim. În acest proces, învăţătorul trebuie să facă dovada competenţei sale comunicative. Exprimarea sa trebuie să fie întotdeauna corectă, clară, simulativă, încurajatoare. Nicodată nu trebuie să fie inhibatoare, jignitoare, supărătoare, iritantă, încărcată de reproşuri.Învăţătorul trebuie să fie artizanul unor situaţii de învăţare cât mai variate şi cât mai actuale din perspectiva nevoilor de viaţă ale copiilor.
Ori de câte ori are loc transmiterea unor informaţii ( privind evenimente, idei, atitudini, gânduri, stări, opinii ) se creează o situaţie de comunicare. Prin aceste situaţii de comunicare, învăţătorul îi pune pe elevi în situaţii practice, mai mult sau mai puţin familiare, pentru ca treptat aceştia să cunoască şi să respecte regulile fără de care mesajul transmis nu produce efectele dorite. Totul depinde de cel care conduce lecţia. Ea poate fi plictisitoare sau grea, dacă nu este bine organizată, nu are obiective clare, nu se realizează în forme variate şi atrăgătoare.
Pentru a îmbunătăţi exprimarea orală şi scrisă a elevilor, învăţătorul trebuie să-şi manifeste creativitatea în construirea de contexte de comunicare prin :
· crearea ocaziilor de comunicare independentă, în grup şi cu întreaga clasă;
· reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja interacţiunea elevilor ;
· stimularea participării la jocurile de rol sau dramatizări ;
· oferirea de opţiuni copiilor pentru a le câştiga interesul ;
· încurajarea elevilor de a pune întrebări şi ajutarea lor pentru a găsi singuri răspunsul ;
· încurajarea şcolarilor ca să discute între ei, să se ajute schimbând diverse informaţii ;
· formarea unor echipe flexibile, a căror componenţă se schimbă frecvent ;
· notarea informaţiilor despre modul în care gândeşte şi vorbeşte fiecare ;
· dezvoltarea unor tehnici şi strategii proprii de comunicare cu elevii ;
· stimularea elevilor de a împărtăşi, de a reflecta şi discuta despre experienţele lor de învăţare.
Situaţiile de comunicare create de învăţător pe parcursul demersului didactic trebuie să fie relevante pentru viaţa zilnică a copiilor, să fie veridice, nuanţate, convingătoare, eficiente. Ele trebuie să se desfăşoare în acord cu toate regulile unei comunicări civilizate, să valorifice experienţa de viaţă a copiilor, să solitice independenţa de gândire şi de exprimare. În aceste situaţii se exersează deprinderile de a discuta, de a povesti, de a descrie şi a rezuma, de a prezenta şi argumenta, de a analiza şi raporta. Învăţătorul utilizează metode şi resurse cât mai variate, facilitează explorarea tehnologiei ce ţine de comunicare : casete video, benzi audio, televizoare, calculatoare etc.
Pentru a favoriza exersarea unor acte de vorbire prevăzute în programa şcolară şi întâlnite de elevi în viaţa cotidiană, învăţătorul utilizează materialele aflate în dotarea şcolii, dar şi materialele realizate de el :
· jetoane cu imagini ;
· jetoane cu silabe sau cuvinte decupate ;
· fotografii, ilustraţii din reviste, ziare ;
· benzi desenate ;
· tablouri şi planşe sugerând diferite teme de discuţie ;
· colaje realizate de elevi pe diverse teme ;
· diapozitive, discuri, benzi audio, casete video etc.
Asemenea instrumente ajutătoare pot fi folosite cu succes în scopul cultivării capacităţii de exprimare orală şi scrisă. Realitatea confirmă că prin metodele bazate pe acţiune, prin folosirea unei game largi de mijloace didactice, prin joc şi exerciţiu, învăţătorul poate asigura o mare varietate de experienţe de comunicare.
Pentru formarea comportamentului de ascultător ( receptor ) / vorbitor (emiţător ), se poate recurge la diferite exerciţii :
· exerciţii de identificare a ascultătorului, a vorbitorului şi a informaţiei transmise / receptate ;
· exerciţii de ascultare şi de probare a înţelegerii mesajului ascultat ;
· exerciţii de selectare a enunţurilor corecte / incorecte din exprimarea orală;
· exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt prin raportare la context ;
· exerciţii de oferire a unor informaţii despre identitatea membrilor de familie ;
· exerciţii de oferire a unor informaţii despre forma şi despre utilitatea anumitor obiecte ;
· exerciţii de exprimare a acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt ;
· exerciţii de dialog : învăţător – elev, elev - elev, elev - elevi ;
· exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere a dialogului ;
· exerciţii de ordonare temporală a secvenţelor unui mesaj oral ;
· exerciţii de comunicare prin mimică şi gesturi ;
· exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale ;
· formulare de întrebări pentru stabilirea raporturilor logice ( din ce cauză ; cu ce condiţie );
· exerciţii de eliminare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (vocea scăzută, rostirea incorectă, neatenţia, auzul slab ; zgomotele etc. ) ;
· exerciţii de formare a deprinderii de a povesti / de a descrie ;
· exerciţii pentru formarea deprinderii de a discuta pe o temă dată ;
· alcătuirea unor texte scurte pe baza unui şir de ilustraţii sau de benzi desenate ;
· exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în enunţuri proprii ;
· exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă ;
· jocuri de sinonimie, de antonimie, de paronimie ( fără terminologia lexicală ) ;
· exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare etc.
Integrarea limbii în actul comunicării implică abordarea ei din perspectiva tuturor elementelor acestui act. Limba este concretizată în mesaje create de emiţători şi interpretate de către receptori. Limba română este principalul mijloc de comunicare şi de informare ce îşi aduce contribuţia la dezvoltarea gândirii şi la modelarea sentimentelor, asigurând şcolarului mic suportul evoluţiei intelectuale, precum şi posibilitatea integrării în viaţa socială.
Comunicarea orală se bazează pe dialog care cuprinde atât elementul de adresare, cât şi pe acela de răspuns la replică. În clasele primare se urmăreşte formarea capacităţii de comunicare prin dialog, observare, pronunţare, interpretare de rol, povestire, memorare, alcătuire de mesaje, ordonare, recunoaştere şi completare.
Desfăşurarea jocurilor de rol constituie un procedeu important de încurajare a capacităţii de comunicare reciprocă a elevilor. Jocul de rol nu este un antrenament pentru actorie, ci unul de participare activă în comunicare. Prin el se dezvoltă abilitatea de a descrie, de a caracteriza, de a exprima propria opinie, de a rezuma, de a interpreta.
Educaţia pentru comunicare trebuie să includă sarcina de a-i învăţa pe copii să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe prin însuşirea stilului oral, de exprimare prin arta conversaţiei, de activare la dialog, de ascultare a interlocutorilor.
Comunicarea se mai realizează prin descifrarea limbajului vizual convenţional, discutarea albumelor cu imagini, a unor hărţi cu funcţii didactice, prin vizitarea unor expoziţii şi comentarea impresiilor, prin încurajarea redării şi interpretării informaţiilor culese din mediile vizuale şi audiovizuale ale mass-media. Comunicarea ca exerciţiu didactic apropie formarea elevilor în şcoală de conduita lor publică şi socială, de exersarea unor situaţii previzibile sau imprevizibile pe care le oferă viaţa .
Asigurarea unei comunicări clare, corecte, nuanţate şi cursive constituie una din premisele ce garantează progresul intelectual al elevilor. Ei simt mereu setea de impresii, manifestă o deosebită curiozitate de cunoaştere, simt nevoia de a se bucura împreună cu alţi colegi . Încurajările pe care le primesc, rezultatele pozitive pe care le dobândesc le afectează comportamentul şi le sporesc încrederea în forţele proprii . În acest fel, comunicarea devine o activitate cooperantă în care elevii se implică în formarea lor intelectuală. Rolul învăţătorului este de a crea un ambiant plăcut, un tonus afectiv sporit, spre a le dezvolta interesul şi dragostea pentru învăţătură.
Învăţătorul încearcă să creeze elevilor săi emoţii şi sentimente pozitive prin organizarea unor demersuri didactice atractive, prin folosirea unor strategii activ- participative, care să-i stimuleze în actul comunicării. Cuvântul dă sentimentul curajului de a-şi exprima ideile, oferă posibilitatea de a înţelege splendoarea imaginilor lumii înconjurătoare, de a căuta răspunsuri în multitudinea de cunoştinţe pe care le deţine fiecare.
Manifestând creativitatea în situaţiile de comunicare, învăţătorul determină avântul libertăţii şi imaginaţiei copiilor, realizează echilibrul între preocupările sale pentru formarea gândirii logice, raţionale şi flexibile, fluide şi creatoare a elevilor şi dorinţa de a dezvolta exprimărea lor corectă, orală şi scrisă. Munca susţinută şi responsabilă, inventivitatea şi stilul de comunicare a dascălului cu micul şcolar sunt încununate de succes, dacă măiestria pedagogică în proiectarea lecţiilor respectă cu rigurozitate cerinţele unui învăţământ modern .
ÎNV. ENEA NICULINA
Şcoala cu cls. I – VIII Nr. 4 Moineşti,
Judeţul Bacău
BIBLIOGRAFIE :
· „Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar”, de Estera Nicolescu – Editura „Egal”, Bacău, 2003
· „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura română” – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – 2002
· „Rolul imaginii în comunicare”- culegere de materiale metodice
Autori : Eugen Teirău, Viorica Hereş, Ruxandra Popescu, Eleonora Edu
Editura „EUGTEI”, 2005
la elevii din clasele primare
Plecând de la premisa că şcoala începutului de mileniu III face din comunicare o prioritate în educaţie, aceasta a devenit acum o instituţie unde se comunică prin toate mijloacele, se învaţă şi se realizează comunicarea la orice nivel şi prin diferite contexte sociale sau tematice. Astfel, scopul comunicării în şcoală nu se rezumă la reuşita şcolară, ci urmăreşte reuşita umană, în toate condiţiile şi în toate momentele vieţii.
Comunicarea este definită ca fiind procesul de transmitere a unui mesaj de către emiţător către un receptor. Aşadar, în orice proces de comunicare există câţiva factori, fără de care aceasta nu s-ar realiza :
· Emiţătorul – cel care vorbeşte sau transmite un mesaj ,
· Receptorul – cel care primeşte mesajul, destinatarul acestuia ;
· Mesajul – secvenţa de semnale pe care emiţătorul o transmite către receptor .
Într-un act de comunicare pot exista mai mulţi emiţători şi mai mulţi receptori. De cele mai multe ori, participanţii la un act de comunicare sunt, în acelaşi timp, emiţători şi receptori. Mesajul transmis trebuie construit din elemente cunoscute deopotrivă de emiţător şi de receptor. Aceste elemente sunt organizate într-un cod şi pot aparţine unei limbi în forma sa vorbită sau scrisă, unui ansamblu de gesturi sau de expresii ale feţei. Dacă emiţătorul şi receptorul nu au un cod comun, mesajul nu poate fi înţeles.
De asemenea, în comunicare un rol foarte important îl are contextul. El desemnează ansamblul factorilor care afectează semnificaţia enunţurilor transmise. Prin procesul de comunicare se urmăresc întotdeauna patru scopuri principale : * să fim receptivi ( auziţi sau citiţi ) ;
* să fim înţeleşi ;
* să fim acceptaţi ;
* să provocăm o reacţie ( o schimbare de comportament sau de atitudine ) . Atunci când nu am reuşit să atingem niciunul dintre aceste obiective, înseamnă că am greşit în procesul de comunicare.
În comunicarea / învăţarea de tip şcolar, capacitatea de influenţă a învăţătorului / institutorului este net superioară . Când educatorul şi elevul ştiu să comunice, procesul de comunicare se va desfăşura în profitul amândurora. Câştigul va fi, în acest caz fericit, dublu- realizarea scopurilor şi creşterea satisfacţiei personale şi impersonale.
Strategiile comunicării ocupă un loc aparte între strategiile de adaptare a copiilor la cerinţele şi exigenţele şcolii / societăţii. În şcoală elevii trebuie să fie ajutaţi să constate că sunt foarte importante acţiunile lor şi formele verbale ale exprimării. În clasele I –IV formele verbale încep să facă obiectul celor mai multe din preocupările şcolarilor : învăţarea cititului, scrisului, învăţarea modalităţilor de exprimare.
Învăţătorul / institutorul trebuie să manifeste un interes consecvent pentru dezvoltarea competenţei comunicative a elevului, competenţă ce nu se rezumă la a construi enunţuri corecte din punct de vedere lingvistic şi gramatical – abilitate necesară într-un act de comunicare. Vorbirea trebuie să ofere bucuria de a trăi prin împliniri estetice, morale, sociale, spirituale. Ea este o artă care-şi lasă cucerite teritoriile numai prin strădanii susţinute şi sistematice.
La debutul şcolarităţii se recomandă o evaluare a capacităţii de comunicare a elevului, capacitate pe care şcoala are menirea de a o împlini, de a o îmbogăţi pe măsura asimilării noilor mijloace de expresie şi a multiplicării contactelor sociale şi şcolare ale copilului. Repertoriul comunicativ al elevului din clasele primare ar trebui să cuprindă comportamente care să-i permită :
· să-şi exprime gândurile în propoziţii corecte şi clare ;
· să-şi extindă treptat aria de cunoaştere, recurgând la structuri propoziţionale din ce în ce mai complexe ;
· să decodifice cu uşurinţă înţelesul mesajelor obişnuite care îi sunt adresate;
· să asculte bine un mesaj pentru a-l recepţiona crespunzător ;
· să stabilească relaţii cu alţi copii, fără teamă şi fără ezitare ;
· să manifeste îngăduinţă faţă de modalităţile de exprimare ale celorlalţi ;
· să-şi folosească în mod adecvat şi să-şi dozeze calităţile vocale pentru a obţine ceea ce doreşte de la ceilalţi ;
· să utilizeze limbajul gestual şi pe cel plastic pentru a-şi exprima modul propriu de a percepe şi de a înţelege lumea ;
· să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe ;
· să-şi dezvolte atitudinile comunicative corespunzătoare .
În acest scop, învăţătorul trebuie să-l ajute pe elev să achiziţioneze informaţiile, cunoştinţele fundamentale despre comunicare, să-şi însuşească logic elementele de construcţie a comunicării, să conştientizeze necesitatea acesteia, responsabilitatea faţă de cuvântul rostit şi faţă de mijloacele nonverbale utilizate. Copilul trebuie să înţeleagă neajunsurile, dar şi bucuriile comunicării umane, să depăşească şi chiar să elimine blocajele psihologice şi psihosociale ce ar putea influenţa asupra dialogului cu învăţătorul sau cu colegii.
În viziunea promovată de noul curriculum, limba şi literatura română trebuie predată – învăţată în mod integrat, fără divizare pe discipline ( citire / lectură, scriere, comunicare ), deoarece elementele subdisciplinelor se reunesc în fiecare lecţie pentru realizarea obiectivelor de referinţă, la nivelul fiecărei clase şi a obiectivelor cadru, la nivelul ciclului primar.
Programa de limba şi literatura română dă libertate de acţiune învăţătorului, care poate valorifica textele incluse în manuale atât pentru formarea deprinderilor de citire şi scriere, cât şi pentru formarea de capacităţii specifice comunicării în situaţii concrete. Noul curriculum pentru învăţământul primar a reechilibrat ponderea acordată exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi ponderea acordată proceselor de producere a unor mesaje proprii, faţă de cele de receptare a unor mesaje date.
În şcoală elevii nu trebuie să răspundă doar la întrebări, ci să înveţe să iniţieze o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să exerseze convenţiile unor comunicări civilizate şi să interiorizeze valoarea comunicării.
Formarea la elevi a capacităţii de comunicare presupune abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, achiziţionarea cunoştinţelor fundamentale despre comunicare, exersarea acesteia pe un fond motivaţional şi afectiv optim. În acest proces, învăţătorul trebuie să facă dovada competenţei sale comunicative. Exprimarea sa trebuie să fie întotdeauna corectă, clară, simulativă, încurajatoare. Nicodată nu trebuie să fie inhibatoare, jignitoare, supărătoare, iritantă, încărcată de reproşuri.Învăţătorul trebuie să fie artizanul unor situaţii de învăţare cât mai variate şi cât mai actuale din perspectiva nevoilor de viaţă ale copiilor.
Ori de câte ori are loc transmiterea unor informaţii ( privind evenimente, idei, atitudini, gânduri, stări, opinii ) se creează o situaţie de comunicare. Prin aceste situaţii de comunicare, învăţătorul îi pune pe elevi în situaţii practice, mai mult sau mai puţin familiare, pentru ca treptat aceştia să cunoască şi să respecte regulile fără de care mesajul transmis nu produce efectele dorite. Totul depinde de cel care conduce lecţia. Ea poate fi plictisitoare sau grea, dacă nu este bine organizată, nu are obiective clare, nu se realizează în forme variate şi atrăgătoare.
Pentru a îmbunătăţi exprimarea orală şi scrisă a elevilor, învăţătorul trebuie să-şi manifeste creativitatea în construirea de contexte de comunicare prin :
· crearea ocaziilor de comunicare independentă, în grup şi cu întreaga clasă;
· reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja interacţiunea elevilor ;
· stimularea participării la jocurile de rol sau dramatizări ;
· oferirea de opţiuni copiilor pentru a le câştiga interesul ;
· încurajarea elevilor de a pune întrebări şi ajutarea lor pentru a găsi singuri răspunsul ;
· încurajarea şcolarilor ca să discute între ei, să se ajute schimbând diverse informaţii ;
· formarea unor echipe flexibile, a căror componenţă se schimbă frecvent ;
· notarea informaţiilor despre modul în care gândeşte şi vorbeşte fiecare ;
· dezvoltarea unor tehnici şi strategii proprii de comunicare cu elevii ;
· stimularea elevilor de a împărtăşi, de a reflecta şi discuta despre experienţele lor de învăţare.
Situaţiile de comunicare create de învăţător pe parcursul demersului didactic trebuie să fie relevante pentru viaţa zilnică a copiilor, să fie veridice, nuanţate, convingătoare, eficiente. Ele trebuie să se desfăşoare în acord cu toate regulile unei comunicări civilizate, să valorifice experienţa de viaţă a copiilor, să solitice independenţa de gândire şi de exprimare. În aceste situaţii se exersează deprinderile de a discuta, de a povesti, de a descrie şi a rezuma, de a prezenta şi argumenta, de a analiza şi raporta. Învăţătorul utilizează metode şi resurse cât mai variate, facilitează explorarea tehnologiei ce ţine de comunicare : casete video, benzi audio, televizoare, calculatoare etc.
Pentru a favoriza exersarea unor acte de vorbire prevăzute în programa şcolară şi întâlnite de elevi în viaţa cotidiană, învăţătorul utilizează materialele aflate în dotarea şcolii, dar şi materialele realizate de el :
· jetoane cu imagini ;
· jetoane cu silabe sau cuvinte decupate ;
· fotografii, ilustraţii din reviste, ziare ;
· benzi desenate ;
· tablouri şi planşe sugerând diferite teme de discuţie ;
· colaje realizate de elevi pe diverse teme ;
· diapozitive, discuri, benzi audio, casete video etc.
Asemenea instrumente ajutătoare pot fi folosite cu succes în scopul cultivării capacităţii de exprimare orală şi scrisă. Realitatea confirmă că prin metodele bazate pe acţiune, prin folosirea unei game largi de mijloace didactice, prin joc şi exerciţiu, învăţătorul poate asigura o mare varietate de experienţe de comunicare.
Pentru formarea comportamentului de ascultător ( receptor ) / vorbitor (emiţător ), se poate recurge la diferite exerciţii :
· exerciţii de identificare a ascultătorului, a vorbitorului şi a informaţiei transmise / receptate ;
· exerciţii de ascultare şi de probare a înţelegerii mesajului ascultat ;
· exerciţii de selectare a enunţurilor corecte / incorecte din exprimarea orală;
· exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt prin raportare la context ;
· exerciţii de oferire a unor informaţii despre identitatea membrilor de familie ;
· exerciţii de oferire a unor informaţii despre forma şi despre utilitatea anumitor obiecte ;
· exerciţii de exprimare a acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt ;
· exerciţii de dialog : învăţător – elev, elev - elev, elev - elevi ;
· exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere a dialogului ;
· exerciţii de ordonare temporală a secvenţelor unui mesaj oral ;
· exerciţii de comunicare prin mimică şi gesturi ;
· exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale ;
· formulare de întrebări pentru stabilirea raporturilor logice ( din ce cauză ; cu ce condiţie );
· exerciţii de eliminare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (vocea scăzută, rostirea incorectă, neatenţia, auzul slab ; zgomotele etc. ) ;
· exerciţii de formare a deprinderii de a povesti / de a descrie ;
· exerciţii pentru formarea deprinderii de a discuta pe o temă dată ;
· alcătuirea unor texte scurte pe baza unui şir de ilustraţii sau de benzi desenate ;
· exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în enunţuri proprii ;
· exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă ;
· jocuri de sinonimie, de antonimie, de paronimie ( fără terminologia lexicală ) ;
· exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare etc.
Integrarea limbii în actul comunicării implică abordarea ei din perspectiva tuturor elementelor acestui act. Limba este concretizată în mesaje create de emiţători şi interpretate de către receptori. Limba română este principalul mijloc de comunicare şi de informare ce îşi aduce contribuţia la dezvoltarea gândirii şi la modelarea sentimentelor, asigurând şcolarului mic suportul evoluţiei intelectuale, precum şi posibilitatea integrării în viaţa socială.
Comunicarea orală se bazează pe dialog care cuprinde atât elementul de adresare, cât şi pe acela de răspuns la replică. În clasele primare se urmăreşte formarea capacităţii de comunicare prin dialog, observare, pronunţare, interpretare de rol, povestire, memorare, alcătuire de mesaje, ordonare, recunoaştere şi completare.
Desfăşurarea jocurilor de rol constituie un procedeu important de încurajare a capacităţii de comunicare reciprocă a elevilor. Jocul de rol nu este un antrenament pentru actorie, ci unul de participare activă în comunicare. Prin el se dezvoltă abilitatea de a descrie, de a caracteriza, de a exprima propria opinie, de a rezuma, de a interpreta.
Educaţia pentru comunicare trebuie să includă sarcina de a-i învăţa pe copii să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe prin însuşirea stilului oral, de exprimare prin arta conversaţiei, de activare la dialog, de ascultare a interlocutorilor.
Comunicarea se mai realizează prin descifrarea limbajului vizual convenţional, discutarea albumelor cu imagini, a unor hărţi cu funcţii didactice, prin vizitarea unor expoziţii şi comentarea impresiilor, prin încurajarea redării şi interpretării informaţiilor culese din mediile vizuale şi audiovizuale ale mass-media. Comunicarea ca exerciţiu didactic apropie formarea elevilor în şcoală de conduita lor publică şi socială, de exersarea unor situaţii previzibile sau imprevizibile pe care le oferă viaţa .
Asigurarea unei comunicări clare, corecte, nuanţate şi cursive constituie una din premisele ce garantează progresul intelectual al elevilor. Ei simt mereu setea de impresii, manifestă o deosebită curiozitate de cunoaştere, simt nevoia de a se bucura împreună cu alţi colegi . Încurajările pe care le primesc, rezultatele pozitive pe care le dobândesc le afectează comportamentul şi le sporesc încrederea în forţele proprii . În acest fel, comunicarea devine o activitate cooperantă în care elevii se implică în formarea lor intelectuală. Rolul învăţătorului este de a crea un ambiant plăcut, un tonus afectiv sporit, spre a le dezvolta interesul şi dragostea pentru învăţătură.
Învăţătorul încearcă să creeze elevilor săi emoţii şi sentimente pozitive prin organizarea unor demersuri didactice atractive, prin folosirea unor strategii activ- participative, care să-i stimuleze în actul comunicării. Cuvântul dă sentimentul curajului de a-şi exprima ideile, oferă posibilitatea de a înţelege splendoarea imaginilor lumii înconjurătoare, de a căuta răspunsuri în multitudinea de cunoştinţe pe care le deţine fiecare.
Manifestând creativitatea în situaţiile de comunicare, învăţătorul determină avântul libertăţii şi imaginaţiei copiilor, realizează echilibrul între preocupările sale pentru formarea gândirii logice, raţionale şi flexibile, fluide şi creatoare a elevilor şi dorinţa de a dezvolta exprimărea lor corectă, orală şi scrisă. Munca susţinută şi responsabilă, inventivitatea şi stilul de comunicare a dascălului cu micul şcolar sunt încununate de succes, dacă măiestria pedagogică în proiectarea lecţiilor respectă cu rigurozitate cerinţele unui învăţământ modern .
ÎNV. ENEA NICULINA
Şcoala cu cls. I – VIII Nr. 4 Moineşti,
Judeţul Bacău
BIBLIOGRAFIE :
· „Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar”, de Estera Nicolescu – Editura „Egal”, Bacău, 2003
· „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura română” – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – 2002
· „Rolul imaginii în comunicare”- culegere de materiale metodice
Autori : Eugen Teirău, Viorica Hereş, Ruxandra Popescu, Eleonora Edu
Editura „EUGTEI”, 2005
Primăvara
A sosit la noi iubita primăvară. Soarele e călduţ şi vesel.
Prin văzduhul senin se aude fâlfâit de aripi. Se întorc păsările călătoare din depărtările calde. Ele aduc veselia şi cântecul în crângul înverzit.
Floricele multicolore împodobesc câmpiile. La marginea pădurii au răsărit gingaşele flori de primăvară : ghiocei, toporaşi şi viorele.
Ce frumoasă e natura în acest anotimp !
Enachi Mădălina – clasa a II- a A
Prin văzduhul senin se aude fâlfâit de aripi. Se întorc păsările călătoare din depărtările calde. Ele aduc veselia şi cântecul în crângul înverzit.
Floricele multicolore împodobesc câmpiile. La marginea pădurii au răsărit gingaşele flori de primăvară : ghiocei, toporaşi şi viorele.
Ce frumoasă e natura în acest anotimp !
Enachi Mădălina – clasa a II- a A
Castelul Peles din Sinaia
România deţine una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din Europa : Castelul Peleş, situat în staţiunea Sinaia din judeţul Braşov. A fost construit între anii 1873 – 1883 şi are peste 170 de camere.
Castelul Peleş îmi place nespus de mult.L-am vizitat în câteva rânduri şi m-a impresionat prin grandoarea şi arhitectura lui. Are cea mai valoroasă colecţie de picturi, aproape 2000. O perioadă de timp a fost închis.După Revoluţia din decembrie 1989, el a fost redeschis publicului.
De cum te aproprii de castel, îţi dai seama de importanţa şi valoarea lui. Niciunul dintre vizitatori nu pleacă de lângă acest monument turistic, până nu reuşeşte să obţină o fotografie sau o vedere care să-i amintească de frumuseţile din împrejurimi, precum şi de valorosul castel.
Castelul Peleş este înconjurat de câteva terase decorate cu statuete şi vase ornamentale. Arhitecţii au folosit mult lemn în interiorul şi exteriorul castelului, dându-i o calitate deosebită.
Castelul Peleş este un punct de atracţie pentru orice turist care vizitează România. Îmi doresc foarte mult să mai vizitez o dată acest punct turistic, împreună cu elevii mei !
( înv. Niculina Enea )
Castelul Peleş îmi place nespus de mult.L-am vizitat în câteva rânduri şi m-a impresionat prin grandoarea şi arhitectura lui. Are cea mai valoroasă colecţie de picturi, aproape 2000. O perioadă de timp a fost închis.După Revoluţia din decembrie 1989, el a fost redeschis publicului.
De cum te aproprii de castel, îţi dai seama de importanţa şi valoarea lui. Niciunul dintre vizitatori nu pleacă de lângă acest monument turistic, până nu reuşeşte să obţină o fotografie sau o vedere care să-i amintească de frumuseţile din împrejurimi, precum şi de valorosul castel.
Castelul Peleş este înconjurat de câteva terase decorate cu statuete şi vase ornamentale. Arhitecţii au folosit mult lemn în interiorul şi exteriorul castelului, dându-i o calitate deosebită.
Castelul Peleş este un punct de atracţie pentru orice turist care vizitează România. Îmi doresc foarte mult să mai vizitez o dată acest punct turistic, împreună cu elevii mei !
( înv. Niculina Enea )
Bucuriile iernii pentru copii
Iarna
După toamna cea cu ploi,
A sosit iarna la noi,
Cu zăpadă şi cu ger
Şi cu nori pufoşi pe cer.
Baba Iarna cea geroasă
A-ngheţat totul pe coastă.
Mii de fluturi argintii
Zboară acum peste câmpii.
Derdeluşul e plin de nea
Şi iarna e bucuria mea.
Să mă dau cu săniuţa
Este şi a mea dorinţa.
( Lupchian Bianca-Roxana - clasa a III-a A )
Moş Crăciun
Moş Crăciun, bine-ai venit !
Şi cu daruri te- ai ostenit !
Ai venit şi pe la noi,
Când iarna este în toi.
Toţi copiii cei cuminţi
Te- aşteaptă lângă părinţi,
Emoţionaţi, nu în zadar,
Să primească câte- un dar.
Eu aş dori, Moş Crăciun,
Să- mi aduci ce e mai bun :
Mama pe care o iubesc
Şi la ea mă tot gândesc.
(Buiac Nelia- Alexandra - clasa a III- a A)
Ochii Sfântului văd şi prin pereţi
( compunere )
Era o zi de decembrie, când fulgii de nea aşterneau plapuma moale şi albă peste întreaga natură .
Încântată nespus de mult, nu am mai cerut îngăduinţa părinţilor şi am plecat la săniuş. Împreună cu alte prietene mai mari, m-am dat cu sania şi m-am bucurat de peisajul iernii. Nu mi-am dat seama când s-a înserat. Părinţii au pornit în căutarea mea. În cele din urmă, m-au găsit, îndreptându-mă spre casă.
Eram înfrigurată şi speriată de ceea ce- mi va spune tata. El nu mi-a făcut observaţie pe drum, dar, când am ajuns acasă, mi-a reproşat :
- Eu am avut încredere în tine ! Oare ce va spune Moş Niculae ? Tu ştii că ochii Sfântului văd şi prin pereţi ?
- Îmi pare foarte rău, tăticule ! Nu voi mai întârzia aşa de mult la săniuş! Mă voi ruga Sfântului Niculae să mă ierte. Voi fi ascultătoare şi voi învăţa mai bine! Cred că ochii Sfântului vor vedea că m-am schimbat şi el îmi va trimite un cadou minunat !
- Bine, fetiţa mea ! Nu uita că ochii Sfântului văd şi prin pereţi !
( Guţui Andreea – clasa a III- a )
Crăiasa Zăpezii
Un fulg de nea, vesel şi zburdalnic, a crescut şi s-a transformat într-o femeie cu rochie lungă, albă şi strălucitoare, ţesută în mii de fire şi steluţe argintii.
Frumoasa şi gingaşa făptură, rece ca gheaţa, nu era alta decât Crăiasa Zăpezii. Semăna foarte mult cu o prinţesă din basmele lui Ispirescu. Ea aşterne pretutindeni plapumă albă şi moale, împodobeşte cu numeroase ghirlande pomii şi agaţă pe la streşinile caselor ţurţuri de diferite mărimi.
Ce mult o îndrăgesc copiii, deoarece ea le aduce în fiecare an bucuriile iernii!
( Druţu Iulia – Elena – clasa a III-a A )
La săniuş
Din văzduhul sur a pornit ninsoarea cu fulgi mari şi deşi. Stratul de zăpadă
s-a aşternut în câteva ore.
Copiii satului au pornit cu săniuţele pe dealul din apropiere. Acolo au ajuns şi cei doi prieteni : Ionel şi Vasilică. Îmbujoraţi şi plini de veselie, ca mai toţi copiii sosiţi pe costişă, s-au dat cu sania pe derdeluş, rostogolindu-se în omăt de câteva ori.
Deodată văd că se apropie cu săniuţa şi plăpândul lor coleg, Vlăduţ. Cei doi prieteni se gândesc să-i facă o farsă acestuia :
- Vasilică, hai să-l necăjim puţin pe Vlăduţ ! zice Ionel.
- Ce bine te-ai gândit, prietene ! Hai să-i propunem o întrecere între săniuţele noastre ! Ştim amândoi că el nu poate conduce sania ca noi.
- Bine-ai venit la săniuş, Vlăduţ ! îl întâmpinară colegii lui. Noi dorim să-ţi propunem o întrecere cu săniile ! Vrei ?
- Sigur că da, mormăie băiatul care ştia că nu se pricepe prea bine în cârmuirea saniei.
După ce au urcat în vârful derdeluşului, copiii au luat startul. Săniuţele zburau ca vântul, într-o pulbere de zăpadă. Dintr-o privire, Ionel şi Vasilică s-au înţeles. Au apropiat săniile şi l-au prins la mijloc pe Vlăduţ care, cu teamă, încerca să dirijeze sania prin omătul alunecos. Săniile s-au ciocnit şi micuţul începător s-a împotmolit în troianul de zăpadă.
Ionel şi Vasilică râdeau de nu mai puteau :
- Tu credeai că poţi să te întreci cu noi în conducerea saniei ? Noi suntem experţi ! Mai tot timpul suntem pe derdeluş.
- Eu am vrut să vă fac pe plac, chiar dacă ştiam că nu stăpânesc bine sania ! Voi aţi vrut să-mi faceţi o farsă proastă ! Nu e frumos din partea voastră !
Ruşinaţi, cei doi prieteni l-au ajutat să se scuture de omăt şi i-au explicat apoi cum trebuie să cârmuiască sania, ca să evite obstacolele.
Spre seară, copiii au plecat spre casele lor, îmbujoraţi şi cu ochii scânteietori.
( Dumitru Bianca- Iustina – clasa a III-a A )
ŞCOALA CU CLS. I – VIII NR. 4 MOINEŞTI,
JUDEŢUL BACĂU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)