Suprafata:
12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima:
maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia:
748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Date economice:
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul:
- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.
Istoric:
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:
- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).
Adancime maxima:
2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).
Salinitatea:
mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.
Clima:
maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.
Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.
Plaja:
orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.
Fauna:
Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.
Lacuri:
- Oltina,
- Istria,
- Sinoe,
- Corbul,
- Techirghiol,
- Siutghiol,
- Tatlageac.
Rezervatii naturale:
Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.
