Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor atmnosferici in timp ce acesta se roteste.Cel mai bine poate fi inteleasa ca media schimbarilor de temperatura anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica.
Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent.
Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, in timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor.
Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.
Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.
Cuvantul CLIMA vine din limba greaca, unde klima inseamna inclinatia soarelui. Clima este influentata in principal de radiatia solara si variatiile sale anuale, de latitudine, dar si de structura complexa a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile).
Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamant, microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:modificarea scoartei terestretaierea padurilor secarea lacurilor, baltilor si mlastinilorpoluarea industriala.
Cele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele datorate poluarii industriale in atmosfera cu bioxid de carbon si cu freon.
Poluarea cu bioxid de carbon in cantitati foarte mari produce efectul de sera, adica incalzirea excesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza stratul protector de ozon din paturile inalte ale atmosferei care ne apara de radiatiile ultraviolete.
luni, 21 iulie 2008
Marea Neagra
Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc.
Suprafata:
12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima:
maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia:
748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Date economice:
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul:
- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.
Istoric:
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:
- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).
Adancime maxima:
2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).
Salinitatea:
mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.
Clima:
maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.
Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.
Plaja:
orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.
Fauna:
Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.
Lacuri:
Rezervatii naturale:
Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.
Suprafata:
12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima:
maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia:
748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Date economice:
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul:
- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.
Istoric:
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.
Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:
- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).
Adancime maxima:
2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).
Salinitatea:
mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.
Clima:
maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.
Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.
Plaja:
orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.
Fauna:
Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.
Lacuri:
- Oltina,
- Istria,
- Sinoe,
- Corbul,
- Techirghiol,
- Siutghiol,
- Tatlageac.
Rezervatii naturale:
Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.
Muntii Carpati
Munti Carpati:
-fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina.
-incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului.
-au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro.
-inaltimea maxima a Carpatilor este 2655m vf.Gerlachovka(M Tatra), iar in Ro inaltimea maxima este de 2544m vf.Moldoveanu(M Fagaras).
-in Romania, Muntii Carpati prezinta 3 ramuri:
1.Carpati Orientali.
2.Carpati Meridionali.
3.Carpati Occidentali.
-fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina.
-incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului.
-au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro.
-inaltimea maxima a Carpatilor este 2655m vf.Gerlachovka(M Tatra), iar in Ro inaltimea maxima este de 2544m vf.Moldoveanu(M Fagaras).
-in Romania, Muntii Carpati prezinta 3 ramuri:
1.Carpati Orientali.
2.Carpati Meridionali.
3.Carpati Occidentali.
Poluarea in mediul inconjurator
Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elementele importante.
Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase - asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.
2. POLUAREA USCATULUI.
Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa.Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata.Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare).
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.Multe locuri incare au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si ingropate adecvat la un moment dat pot aparea emanatii de gaze nociv.
3.POLUAREA AERULUI.
Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase.
Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele.Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar.Gazele freonice, care se produc datorita eliberarii in atmosfera a unor gaze numite freoni ce provin din tuburile de spray, din freonul folosit pentru racirea frigiderelor din detergenti, deterioreaza stratul de ozon, care ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui, deschizand calea spre pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.
4.POLUAREA APELOR.
Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa.
Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica.
Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.
Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase - asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.
2. POLUAREA USCATULUI.
Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa.Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata.Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare).
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.Multe locuri incare au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si ingropate adecvat la un moment dat pot aparea emanatii de gaze nociv.
3.POLUAREA AERULUI.
Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase.
Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele.Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar.Gazele freonice, care se produc datorita eliberarii in atmosfera a unor gaze numite freoni ce provin din tuburile de spray, din freonul folosit pentru racirea frigiderelor din detergenti, deterioreaza stratul de ozon, care ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui, deschizand calea spre pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.
4.POLUAREA APELOR.
Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa.
Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica.
Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)