tag:blogger.com,1999:blog-14444117919257063712012-02-16T04:28:24.402-08:00ŞCOALA CU CLS. I – VIII NR. 4 MOINEŞTI, JUDEŢUL BACĂUEnea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comBlogger681100tag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-30813352430659825442009-04-29T08:48:00.001-07:002009-04-29T08:48:39.219-07:00Din larg <br />Profetul <br />Pace <br />Război <br />De profundis <br />Poveste veche <br />Ceahlăul <br />Noi <br />Înviere <br />Vita nuova <br />Tristia <br />Cântec <br />Munţii <br />Aşteptare <br />O ramură întârziată <br />De profundis <br />Astăzi <br />Am fost... <br />Post bellum <br />Cetind pe Baudelaire <br />Cântă moartea <br />În sat <br />În mine câteodată <br />Trecea un om <br />Bisericuţa din Albac <br />Vânt de seară <br />În ţintirim <br />Traduceri <br />Poezii (după Ady) <br />Noapte (după Carducci) <br />Trecutul <br />Apus <br />Mare aeterna <br />În mine câtodată<br /><br /><br />Din periodice<br /><br />Cade-o lacrimă <br />Poveste de jale <br />Zile grele<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3081335243065982544?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-57712719056865893862009-04-29T08:47:00.004-07:002009-04-29T08:48:14.258-07:00Fără ţară <br />Aşteptare <br />Păjurei cu două capete <br />Sângele <br />Apostolul <br />În mormânt la Argeş <br />Bobotează <br />Aducerile-aminte <br />În suflet simt o teamă cum se-aşterne (traducere de Al. Petöfi) <br />Pribeag <br />În pacea mută <br />Lupul <br />Sufletul<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5771271905686589386?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-53985485381652027072009-04-29T08:47:00.003-07:002009-04-29T08:47:52.512-07:00Revedere <br />Din umbra zidurilor <br />Oaspe vechi <br />Paris, I <br />Ziua, II <br />Notre Dame, III <br />Mama <br />Măsuţa mea <br />Cântă apele <br />La mal <br />Aeternitas <br />Coarde vechi <br />Doina <br />Voi veniţi cu mine... <br />Inima <br />Strămoşii... <br />Carmen laboris <br />Scrisoare <br />Moş Crăciun <br />Eu ştiu un basm <br />Clipe <br />Poetul <br />Mi-am făcut un cântec <br />Cantece <br /> I (Iubirea mea-i fărădelege) <br /> II (Dragoste cu vină) <br /> III (Vin' sub plopul mărturie) <br /> IV (Din înaltul bolţii sfinte) <br /> V (Acum uitarea mi-e pe drum) <br /> VI (Ursita unei zodii rele) <br /> VII (Ascultă-l tainic cum se stinge) <br />Sonet <br />O lacrimă <br />În drum <br />Apus <br />În muzeu <br />Cinquecento <br />De profundis <br />Lacul <br />Moştenire <br />O clipă<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5398548538165202707?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-73961318042227866352009-04-29T08:47:00.001-07:002009-04-29T08:47:28.501-07:00Fecunditas <br />Prăpastie <br />Cântecele mele <br />Înviere <br />Cosaşul <br />De demult... <br />Colindă <br />Un om <br />Graiul pânii <br />În munţi <br />Prima lux <br />Cantorul Cimpoi <br />Străinul <br />Mi-a bătut un moş la poartă... <br />Lăcaş străbun... <br />Acasă <br />Asfinţit <br />Carmen <br />O rază <br />Noi ne-ntâlnim <br />Eşti singură <br />Cântece <br /> I (Tu n-ai la uşa ta zăvor) <br /> II (Mor azi zâmbetele mele) <br /> III (E îngropare azi la mine) <br /> IV (De va veni la tine vântul) <br /> V (Atât de veche-i îngroparea) <br /> VI (Primăvară, primăvară...) <br />Sonet <br />E sărbătoare<br />Scrisoare <br />Răsună toaca<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-7396131804222786635?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-51306502198452163612009-04-29T08:46:00.000-07:002009-04-29T08:47:01.970-07:00Rugăciune <br />Plugarii <br />Noi <br />Oltul <br />Casa noastră <br />Apostolul <br />Dascălul <br />Dăscăliţa <br />Bătrâni <br />Reîntors <br />Dorinţa <br />Zadarnic <br />De-o să mor <br />În codru <br />Dimineaţa <br />Pe înserate <br />De la noi <br />Cântăreţilor de la oraş <br />Lăutarul <br />A murit <br />La groapa lui Laie <br />Cântece <br /> I (Sus la cârciumă-n Dealul-mare) <br /> II (Măi crâşmare Niculae) <br /> III (Bea şi dumneata, părinte) <br /> IV (Lună, lună, stea vicleană) <br /> V (Dorurile mele) <br /> VI (Fată mare, fată mare) <br />Părăsiţi <br />Zadarnic <br />Copiilor <br /> I (Veniţi la sânul meu cu toţii) <br /> II (Copii, cu ochii mari şi limpezi) <br />Părăsit <br />Despărţire <br />Învins <br />Noapte <br />Clăcaşii <br />Aşteptare<br />Cărbunii <br />Departe <br />Sara <br />Pribeag <br />Pace <br />Solus ero<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5130650219845216361?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-84250277479077312082009-04-29T08:45:00.000-07:002009-04-29T08:46:34.906-07:00La 1881 1 aprilie se naste, la Răsinari, judetul Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918. <br /> 1883 15 septembrie Se naste Victoria, sora lui Octavian Goga. <br /> 1886 18 octombrie Se naste Claudia (Maria), sora lui Octavian Goga. <br /> 1888 11 decembrie Se naste Eugen Iosif Goga, care va fi si el scriitor (e autorul romanului Cartea făcerii). <br /> 1892 Octavian Goga intră în internatul liceului unguresc din Sibiu. <br /> 1893 14 mai Goga scrie primele versuri dedicate românului, care "de dimineata pănă seara tot lucra necontenit /Dar cu toată osteneală/ tot este nepretuit". <br /> 1894 Are loc la Cluj procesul Memorandumului. <br /> 1898 Apare prima poezie a lui Goga, semnată Octavian, în Revista ilustrata (an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107).<br />Apare a doua poezie a lui Goga în "Familia" lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, p. 13, noiembrie). <br /> 1899 Goga trece la liceul românesc din Brasov. <br /> 1900 Goga îsi ia bacalaureatul.<br />Vara Goga vizitează pentru prima dată Bucurestiul.<br />11 septembrie Se înscrie student la Facultatea de litere si filozofie de la Universitatea din Budapesta. <br /> 1902 1 iulie Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga îsi publică majoritatea poeziilor.<br />Apare în "Luceafărul" (nr. 11, 1 decembrie) poezia devenită romantă, Batrăni. <br /> 1903 Vara La Răsinari, Goga începe să traducă si să publice în "Luceafărul" celebrul poem dramatic al lui Madach Imre, Tragedia omului. Apare poezia Casa noastră, semnată Nic. Otavă, în "Luceafărul" (an. II, nr. 14-15, 1 august). <br /> 1904 Moare învătătoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dăscălita, publicată în "Luceafărul".<br />Goga termină studiile. Facultatea de litere si filozofie a Universitătii din Budapesta îi eliberează un Absolutorium. Apare în "Luceafărul" (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) celebra poezie Oltul, semnată Nic. Otavă. Despre geneza acestei poezii Goga scrie în Fragmente autobiografice. Poezia i-a făcut lui Caragiale o impresie exceptională. Apare poezia Dăscălita, semnată Nic. Otavă ("Luceafărul", an. III, nr. 7, 10 aprilie, p. 151). <br /> 1905 Apar în "Luceafărul" antologicele poezii: Plugarii, Lăutarul, Dascalul, Rugăciune, Clacasii.<br />Apare volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipografic si de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii si pe copertă poartă anul 1906. Volumul acesta a fost reeditat apoi de "Minerva", Bucuresti, 1907; în "Biblioteca pentru toti", nr. 286, Sibiu, 1910, si în primul volum antologic, tipărit de "Cultura Natională", Bucuresti, 1924, care cuprinde si volumele Ne cheama pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără tară (1916). A fost apoi introdus în toate editiile ce au urmat. Cuprinde 48 de poezii: Rugăciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastră, Apostolul, Dascalul, Dăscălita, Bătrăni, Reîntors, Departe, Dorinta, Zadarnic, De-o să mor, În codru, Dimineata, Pe înserate, De la noi, Căntăretilor de la oras, Sara, Lăutarul, A murit..., La groapa lui Laie, Căntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrimă, Singur, Părăsiti, Ruga mamei, Zadarnic, La stănă, Toamna, Copiilor, I, II, Părăsit, Despărtire, Învins, Solus ero, Noapte, Clacasii, Asteptare.<br />24 decembrie Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul. <br /> 1906 Apare în "Viata românească" poezia cu o puternică notă socială Un om. 16 iunie Are loc logodna lui Octavian Goga. <br /> 1907 Au loc răscoalele tărănesti, care-i vor inspira lui Goga mai multe poezii, precum: Cain, O tară stiu, Cosarul si se vor resimti în întreaga atmosferă a volumului Ne cheamă pamăntul, publicat în 1909. <br /> 1908 Apare revista lui Octavian Goga "Tara noastră". <br /> 1909 Apare volumul de versuri Ne cheama pamăntul, în Editura "Minerva", 1909. A fost retipărit în volumul antologic de Poezii din 1924, precum si în toate editiile ce au urmat. Cuprinde 49 de poezii: Fecunditas, Prapastie, Căntecele mele, Înviere, Cosasul, Portret, De demult..., Colinda, Un om, Zile rele, Graiul păinii, Cain, Otara stiu, În munti, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Străinul, Mi-a bătut un mos la poartă..., Scrisoare, Lacăs străbun..., Ion crăsmarul, Acasă, Nepotrivire, Asfintit, Carmen, 0 rază, Iubirea mea, Fior, Noi ne-ntălnim, Rapsodie, Trandafiri, Esti singură, Sufletul, A fost odat'..., Revedere, Răsuna toaca..., Căntece, I, II, III, IV, V, VI, Mos Crăciun, Sonet, Sonet, E sărbătoare, Tempora, Frumoasa cea din urmă, Poezie. <br /> 1912 Goga e închis în temnita din Seghedin pentru îndrăznetele sale articole patriotice. Acolo scrie poeziile Eu stiu un basm si Poetul.<br />Semnată Octavian Goga, cu indicatia Seghedin, poezia Poetul a apărut în "Luceafărul", an. XI, nr. 10, 4 martie 1912, p. 196, si a fost reprodusă în volumul Din umbra zidurilor (1913). Nu numai indicatia Seghedin, care o însoteste, ne indică faptul că a fost scrisă în temnită, ci si următoarea însemnare, cu titlul Goga în temnita, publicată în "Luceafărul", nr. 7, din 12 februarie 1912: "În sfărsit, după multe amânări din cauza hartuielilor cu d-1 Vaida, poetul Goga a intrat în temnita Seghedinului, pentru a-si împlini pedeapsa de o lună. A plecat în tăcere, fără alai si fără sa-1 însotească strigatele de durere si de indignare ale poporului a cărui patimire a învesnicit-o în poeziile lui." O. Goga a fost închis pentru un articol publicat în revista "Tara noastră", în care "scria răspicat, se spune în însemnarea respectivă, despre mizeriile noastre interne si despre asupririle clasei feudale din Ungaria". <br /> 1913 Apare volumul de versuri Din umbra zidurilor în Editura "Minerva", Bucuresti, 1913. A fost introdus în volumul de Poezii, 1924, si în toate editiile ce au urmat.<br />Cuprinde poezia Revedere si alte 62 de poezii, împărtite în patru cicluri: a) Din umbra zidurilor: Oaspe vechi, Agonie, Paris, Ziva, Notre Dame, Felinarul, În muzeu, Cinquecento, Mama, Mătusa mea, Oameni; b) Cântă apele: La mal, Aeternitas, Furtuna, Mare moartă, De profundis, Lacul, Mama Venerei eterne, Eu stau la mal, Scrisoarea ta..., Găndeste-te, Scirocco; c) Coarde vechi: Poet, Vorbeau azi-noapte două ape, Doina, Voi veniti cu mine, Inima, Strămosii..., Carmen laboris, Scrisoare, Mos Craciun, Eu stiu un basm...; d) Clipe: Trage-ti oblonul..., Căntecele mele, Poetul, Mi-am făcut un căntec, Un trandafir se stinge, Păcat, Taină, Toamna nouă, Ma-ntorc din nou, Lacrimi, Căntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Tăcerea ta..., Singurătate, Coboară toamna..., Singur, Sonet, Amurg, În brazi, Blestem, O lacrimă, La moarte, Cum zbori cu trenul, În drum, Mostenire, O clipă, Asteptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna. <br /> 1914 Apare în volum piesa Domnul Notar si se joacă pe scena Teatrului National din Bucuresti. <br /> 1916 Apare volumul Căntece fără tară, în Editura C. Stefea, Bucuresti, 1916. A fost retipărit în volumul de Poezii, 1924, si în toate editiile ce au urmat.<br />Urmează apoi cele 35 de poezii pe care le cuprinde volumul: Fără tară, Asteptare, Pajurei cu două capete, Tara mea de suflet, Săngele, În pacea mută, 10 mai 1915, Atunci, Portretul, Trenurile, Apostolul, Flamma mundi, În mormănt la Arges, Bal la palat, Pribeag străin, Latinitatea strigă din transee, Neutralul, Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar, Aducerile-aminte, În suflet simt o teamă cum s-asterne, Lui Petofi, Unui scriitor văndut, Noapte, I, II, III, Doi frati, Pribeag, Hora valurilor, I, II, Poveste, Sufletul, Dies illa. Octavian Goga ia parte la primul război mondial si scrie ciclul de versuri Război. <br /> 1919 Goga e ales ministru al Instructiunii în guvernul de Uniune Natională. Văduva poetului ungur Ady Endre îi oferă spre vânzare proprietatea minunată de la Ciucea (între Cluj si Oradea). <br /> 1923 Goga e ales membru al Academiei. <br /> 1924 Goga obtine premiul national de poezie. <br /> 1928 Apare piesa Mesterul Manole. <br /> 1928-1938 Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică si de gazetăria la zi. <br /> 1938 Întors de la Cluj, la Castelul sau de la Ciucea, poetul suferă un puternic atac cerebral, paralizându-i partea dreaptă a corpului. Peste două zile, la 7 mai, se stinge din viată (58 de ani). 28 mai Moare Aurelia Goga, mama poetului.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8425027747907731208?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-7374929267537040642009-04-28T23:38:00.000-07:002009-04-28T23:39:13.161-07:00Poezie<br />Prima verba (1872)<br />Strigătul inimii <br />Desperarea <br />Prin selbea-ntunecoasă<br />Poezii (1882)<br />Ocnele <br />Formele (Satiră) <br />Noaptea de aprilie <br />Accente intime <br />Poeţii <br />Noaptea de septembrie (La muză) <br />Noaptea de iunie <br />Vioristul <br />Hinov <br />Calul arabului <br />Templul bogăţiei <br />La suflet <br />Lupta şi toate sunetele ei (Armonie imitativă) <br />Destinul <br />La harpă <br />Focul sacru... <br />Tinereţea <br />Odă la condeiul meu <br />Filozofia morţii (Toast purtat la un banchet) <br />Albaspina <br />Reîntoarcerea <br />Răspuns la câţiva critici (Fragment)<br />Excelsior (1895-1897)<br />Valţul rozelor <br />Excelsior <br />Stepa <br />Cu morţii <br />Vis de mai <br />Psalmi moderni <br />Noaptea de noiembrie <br />Sub stele <br />Acşam dovalar <br />În răstrişte <br />Plecare <br />La bestii <br />Naiada <br />Apolog <br />Noaptea de mai <br />Castele-n Spania <br />Orchestrare <br />Noaptea de martie <br />Zori roze (Imitaţie) <br />Prietenie apusă <br />Vaporul morţii <br />Primăvara <br />Bucolica undă <br />Pe balta clară <br />Noaptea de februarie <br />Niponul <br />În noapte <br />Libelule <br />În atelier <br />Hora <br />Noaptea de ianuarie <br />Homo sum <br />Fântâna <br />Moise <br />Bătrâna stâncă <br />Epigraf <br />Ospăţul lui Pentaur <br />Neron <br />Zi de iarnă <br />Avânt <br />Vânt de toamnă <br />Tu ce eşti a naşte <br />Se duce... <br />Stuful de liliac <br />În arcane de pădure <br />Pădurea <br />Între frunze <br />Epigraf <br />Faunul <br />Noaptea neagră <br />Când aripi... <br />Ură <br />Noaptea de iulie <br />Răsmeliţa morţilor <br />Noaptea albă <br />Visul fatal <br />Cântecul şi poetul <br />Către viitorime <br />Gândului<br />Flori sacre (1912)<br />Avatar <br />Noaptea de decembrie <br />Mai <br />Imn la Satan <br />Castelul <br />Vasul <br />Corabia <br />Mănăstirea <br />Cântecul ploaiei <br />Rimele cântă pe harpă <br />Dor zadarnic <br />Lui Cetalo Pol <br />Lewki <br />Năluca unei nopţi <br />O umbră de dincolo de Styx <br />Oh! suflet orb <br />Perihelie<br />Poema rondelurilor (1927)<br />Rondelurile pribege<br />Rondelul lucrurilor <br />Rondelul oraşului mic <br />Rondelul de aur <br />Rondelul lunii <br />Rondelul crinilor <br />Rondelul ţiganilor <br />Rondelul cercetaşilor <br />Rondelul plecării <br />Rondelul oraşului din Indii <br />Rondelul morii <br />Rondelul contemporanilor <br />Rondelul meu<br />Rondelurile celor patru vânturi<br />Rondelul cupei de Murano <br />Rondelul privighetoarei <br />Rondelul trecutului <br />Rondelul oglindei <br />Rondelul domniţei <br />Rondelul oraşului de altădată <br />Rondelul orelor <br />Rondelul ajungerii la cer <br />Rondelul ctitorilor <br />Rondelul coroanelor nepieritoare<br />Rondelurile rozelor<br />Rondelul rozelor ce mor <br />Rondelul lui Saadi <br />Rondelul rozelor din Cişmegi <br />Rondelul marilor roze <br />Rondelul beat de roze <br />Rondelul cascadelor de roze <br />Rondelul privighetoarei între roze <br />Rondelul rozelor de august <br />Rondelul rozei ce înfloreşte <br />Rondelul lui Saadi ieşind dintre roze<br />Rondelurile rozelor de azi şi de ieri<br />Rondelul rozelor de azi şi de ieri <br />Rondelul nopţii argintate<br />Rondelurile Senei<br />Rondelul înecaţilor <br />Rondelul florilor de lună <br />Rondelul Parisului iad <br />Rondelul dezastrului mondial <br />Rondelul uriaşului <br />Rondelul ticăloşilor <br />Rondelul înălţimilor <br />Rondelul Franţei burgheze <br />Rondelul duminicilor de la Bellevue <br />Rondelul sfârşitului<br />Rondelurile de porţelan<br />Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi <br />Rondelul podului de onix <br />Rondelul pagodei <br />Rondelul apei din ograda japonezului <br />Rondelul muzmeiei <br />Rondelul opiumului <br />Rondelul Mării Japoneze <br />Rondelul crizantemei <br />Rondelul Ioshiwarei <br />Rondelul chinezilor din Paris <br />Epigraf final<br />Din periodice<br />Geniurilor <br />Nălucirea <br />Destul <br />Imn <br />De-mi spui... <br />Sentinţă <br />Amintiri <br />În sunetul muzicei <br />Amărăciune <br />Timpul dulce <br />Nu ! <br />Nebunul din Golia <br />Te înţeleg, o! Ţepeş... <br />Cavalerul kurd <br />Cântec <br />Două ştiinţe <br />Alea jacta est <br />Epoca <br />Naufragiu <br />Cântec voluptuos <br />Frunza de imortală <br />Nimic, nici chiar speranţa... <br />Aripi <br />Între grozav şi frumos <br />Palidă umbră <br />La visul profan <br />Apus <br />Suo tempore... <br />Raze <br />Vânt de stepe (Cântec al slavului de sud) <br />Când toate trec şi-mbătrânesc <br />Pe sânurile <br />Zadarnice sunt toate <br />De-aş şti... <br />Apolog <br />Expoziţia de la Ateneu <br />Sonetul din zări <br />Chitară <br />Epoda de aur <br />Romanţa frunzei de chiparos <br />Sonetul nestematelor <br />Sonetul puterii<br />Postume<br />Moartea este o minciună <br />Tinereţea eternă <br />Romanţa garoafei <br />M-am dus departe <br />Chipul poeziei<br />Ciclul nopţilor<br />Noaptea de ianuarie <br />Noaptea de februarie <br />Noaptea de martie <br />Noaptea de aprilie <br />Noaptea de mai <br />Noaptea de iunie <br />Noaptea de iulie <br />Noaptea de august <br />Noaptea de septembrie <br />Noaptea de octombrie <br />Noaptea de noiembrie <br />Noaptea de decembrie<br />Proză<br />Dramă banală (1896) <br />Cartea de aur (1902) <br />Zi de august <br />Soare şi grîu <br />Pe drum de poştă <br />Moară pe Dunăre <br />Între coteţe <br />O noapte în Sulina <br />Pădurea ulmilor <br />Masca <br />Nicu Dereanu <br />Cometa lui Odorescu <br />Palatul fermecat <br />Dramă banală <br />Casa cu no. 10 <br />Le calvaire de feu (1906) <br />Thalassa (1915) <br />Nuvele (1923)<br />Teatru<br />Moartea lui Dante Alighieri (1916)<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-737492926753704064?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-58866457793751267022009-04-28T23:35:00.000-07:002009-04-28T23:37:02.037-07:00Alexandru Macedonski s-a nascut in anul 1854 la 14 martie, în Bucuresti.<br />1857 (12 iulie) Tatăl poetului primeste brevetul de colonel. Avea 41 de ani. <br />1858 (1 septembrie) Se naste Vladimir, fratele mai mic al poetului, ultimul copil al sotilor Macedonski. <br />1859 16 august Generalul Macedonski demisionează din postul de ministru de război. Conflict recent cu Al. I. Cuza, care se adânceste. <br />1860 august Ca o compensatie, tatăl poetului este numit membru în comisia Scolii militare si presedinte al Comisiei pentru Casa de dotatie a oastei. <br />1861 Poetul, de constitutie firavă, maladivă, străbate perioade de criză, nervoase, după toate indiciile.<br />iunie-august Generalul Macedonski este numit seful trupelor din tabăra Floreasca si comandant al garnizoanei Bucuresti.<br />19 noiembrie Se naste în Bucuresti, suburbia Sf. Dumitru, Ana, viitoarea sotie a poetului, fiica lui Grigore I. Rallet si a Elenei Slătineanu, descendenti din familii boieresti muntene si oltene. Părintii Anei, care nu vor face casă bună, divortând înainte de 1882, s-au căsătorit la 15 ianuarie 1861. <br />1869 29 noiembrie Alexandru Macedonski obtine un "certificat scolastic" de absolvire a patru clase (în 1867-1868), eliberat de G. M. Fontanin, directorul liceului din Craiova. <br />1870 30 martie Poetul îsi scoate din Craiova pasaport pentru a merge "în statele Europei pe termen de trei ani la studiu".<br />iulie Plecare în prima călătorie în străinătate. Soseste la Viena spre a se prepara să intre la Facultatea de litere". Aici boemă si mici escapade sentimentale. Versuri.<br />26 noiembrie-8 decembrie Alexandru Macedonski debutează în foaia lui G. Barit, "Telegraful român", din Sibiu, cu o poezie intitulată Dorinta poetului, datată: "Viena, 3 dec. 1870, stil nou". <br />1871 ianuarie Poetul pleacă din Viena, cu destinatia Italia. Intentii de turism delectabil, pe care le pune cu mari satisfactii în practică.<br />martie Se află în localitatea Riva, pe Lacul de Garda, în nordul Italiei. Reverii. Versuri.<br />Se înscrie la Facultatea de litere din Bucuresti, ca student în anul I. august Plecare din nou în străinătate, la Geneva. Boemă subtire în continuare. Versuri. Studii mai mult decât problematice.<br />iarna Plecare din Geneva, din nou în Italia, cu destinatia Florenta. <br />1872 februarie-aprilie Poetul locuieste la Florenta, Via Magio 12. Puternice impresii turistice si estetice. Prietenie romantioasă cu junele marchiz Ricardo Bergamasco. Confesiuni reciproce.<br />mai Plecare din Florenta spre Tară, via Venetia, unde face escală. Cu acest prilej vizitează si Lido. Trecere prin Triest. Aduce cu sine un bogat fond emotiv.<br />28 mai Macedonski soseste în Bucuresti. Ambitii literare.<br />septembrie Apare volumul de debut Prima verba. Mici ecouri favorabile în presă.<br />Colaborează cu versuri la "Transactiuni literare si stiintifice" si la "Telegraful" <br />1873 23 mai Publică în "Telegraful"` o violentă poezie antidinastică: 10 Mai.<br />25 mai Pentru a-l pune la adăpost de urmări, Maria Macedonski îsi expediază fiul din <br />nou în străinătate. Poetul se îmbarcă precipitat la Giurgiu, cu destinatia Viena.<br />29-31 mai Trece a doua oară prin Venetia. In iunie vizitează Stiria si Tirolul. Nu mai ajunge în capitala Austriei. La 20 iulie trece prin Pompei. Impresii italiene memorabile. Întepat de I. L. Caragiale, în "Ghimpele", cu o epigramă, în lipsă.<br />septembrie Reîntors în tară. Popas recreativ la mosia Adâncata. Poetul străbate un puternic moment afectiv: regăsirea locurilor copilăriei.<br />14 noiembrie Apare primul număr al ziarului "Oltul", de inspiratie liberală. Director: Al. A. Macedonski. Începe seria atacurilor antidinastice. Abundentă productie de versuri.<br />iarna Mari supărări financiare în familie. Maria Macedonski, pe punctul de a-si pierde mosiile de zestre. Revoltă interioară a poetului împotriva creditorilor acaparatori. <br />1874 martie Macedonski înfiintează, cu ajutorul colaboratorilor, societatea literară "Junimea". Convocări regulate în "Oltul".<br />februarie-aprilie Colaborare la "Familia".<br />29 iunie Violent editorial antiguvernamental. Poetul începe să fie urmărit pentru delict de presă.<br />8 iulie Este citat de primul-procuror al Tribunalului Ilfov. I se ia un interogatoriu, fără alte consecinte imediate. <br />1875 15 ianuarie Invitat să conducă "Revista Junimei". Se retrage de la primul număr, unde publică versuri.<br />februarie Începe o activă colaborare la "Telegraful". Versuri politice.<br />15-16 februarie Macedonski publică două cântece antidinastice, stil Beranger: Gângavul politic din timpul domnilor străini si Istoria unui print de peste nouă mări...<br />24 martie Mandat de arestare lansat împotriva poetului pentru editorialul din "Oltul" (29 iunie 1874). Guvernul are ferma intentie să-i aplice noile dispozitiuni ale codului penal în materie de presă. aprilieArestat la Craiova, la începutul lunii. Adus sub escortă în capitală. Depus la Văcăresti, unde împarte celula cu N. Fleva, "tribunul poporului". Face mereu versuri satirice, vindicative, care apar cu regularitate în "Telegraful". În închisoare trece prin stări de tensiune, alternate cu euforii si visări lucide. Nu ia totusi în tragic detentiunea. mai-iunie Campanie de presă în favoarea sa în "Telegraful". N. Fleva, eliberat între timp, i se asociază în "Alegătorul Liber". Poetul devine "eroul" zilei.<br />7 iunie Judecat si achitat de Curtea de jurati a Tribunalului Ilfov Pus imediat în libertate.<br />decembrie Articole cu caracter doctrinar în "Telegraful", în care exprimă si idei republicane. <br />1876 martie Dezamăgit de liberali - care, venind la guvern, nu-i recompensează sacrificiul - poetul trece de partea dizidentei, condusă de N. Blaremberg.<br />aprilie Se retrage din redactia "Stindardului".<br />21 iulie Este numit director al Prefecturii judetului Bolgrad. Va gira, cu titlu provizoriu, si functia de prefect. Îsi ia serviciul în primire cu mari ambitii administrative. De unde conflicte cu autoritătile si factorii politici locali, inclusiv cu noul prefect, cu care polemizează în presă.<br />19 septembrie Silit să demisioneze în urma încălcării instructiunilor confidentiale ale primului-ministru I. C. Brătianu cu privire la trecerea peste frontieră a "voluntarilor" rusi în drum spre Serbia.<br />noiembrie Colaborare efemeră la "Revista contemporană", de orientare antijunimistă. <br />1877 aprilie Începe să scoată, cu sprijin din culise, "Vestea", "cel întâi ziar ce s-a vândut în Bucuresti cu cinci centime".<br />14 iunie Numit de C. A. Rosetti în postul de controlor financiar al judetului Putna. Primeste stirea cu mari sarcasme: "incalificabilă". Refuză "nostima functiune".<br />august-septembrie Polemici în presă în legătură cu atitudinea luată în această împrejurare si cu orientarea politică a"Vestei", ziar de inspiratie "obscură".<br />septembrie Devine "director-proprietar" al acestei foi. Reconciliere precară cu liberalii, în urma "încheierii păcii", ce "adusese o liniste un fel de împăciuire între partide". <br />1877-1879 Colaborări intermitente la "Familia". <br />1878 Scoate o nouă foaie, efemeră, "Dunărea". În această perioadă, care durează cam doi ani, poetul "lansează" si alte ziare: "Plevna", "Fulgerul", "Trăsnetul", din care nu s-au păstrat exemplare.<br />8 martie Conferintă la Ateneu: Miscarea literară din cei din urmă zece ani. Trezire a vocatiei de "magistru". Simte impuls de a da directive literare. Fermă orientare antijunimistă.<br />14 octombrie Rămas fâră întrebuintare, poetul solicită lui M. Kogălniceanu un post de atasat de legatie. "Cunosc, dle ministru, limba franceză, germană si italiană etc."<br />13 noiembrie Numit director al Prefecturii judetului Silistra-Nouă, cu resedinta la Cernavoda. Activităti administrative, dar mai mult poetice. Excursii arheologice, impresionat îndeosebi de locul denumit Hinovul, care-i inspiră versuri libere. Sunt printre primele în poezia europeană. <br />1879 24 martie-9 aprilie Functia încetează prin desfintarea judetului Silistra.<br />12 aprilie Numit administrator al plasei Sulina. Debarcă si în Insula Serpilor. Mari emotii de ordin senzorial si estetic, transfigurate ulterior în Lewki si Thalassa. Numit inspector financiar. <br />1880 ianuarie-aprilie Scoate "Tarara", ziar satiric de format mic, violent antidinastic si antiliberal.<br />20 ianuarie Apare primul număr din "Literatorul". Orientare antijunimistă. Continuitate ideologică heliadistă. Antiburghezism declarat: a nu fi abonat este "semn de burtă-verdism". Nucleul viitoarei scoli macedonskiene. Polarizare de discipoli, întruniti curând în cenaclu. Apropiere de V. A. Ureche, printr-un schimb de scrisori, cooptat patron literar. Cultivat intens. Relatii tot mai strânse.<br />15 noiembrie Premiera pieselor Iades si Unchiasul Sărăcie. Distributie strălucită (A. Romanescu, St. Iulian, C. Nottara, A. Demetriad). Succes. Publicate în "Literatorul": 15 ianuarie-15 februarie, respectiv: 15 martie-15 aprilie 1881. <br />1881 14 iulie Premiera piesei 3 Decembrie. S-ar fi auzit "plânsete în sală". Publicată, în august, în "Literatorul". Alte ambitii teatrale: versiunea românească a piesei lui Shakespeare Romeo Julieta.<br />noiembrie Aparitia volumului Poezii (pe copertă: 1882). Ecouri imediate favorabile în presă, cu exceptia "Convorbirilor literare".<br />septembrie 1881-martie 1882: Decorat de V. A. Ureche, ministrul cultelor si al instructiunii publice, cu medalia Bene Merenti, clasa I, "pe care n-o avea pe atunci decât V. Alecsandri". Mare satisfactie morală.<br />decembrie Apropiere efemeră de "Junimea". Schimb protocolar de scrisori cu Titu Maiorescu. Macedonski participă la câteva sedinte ale "Junimii". Citeste aici Noaptea de noiembrie. Solicită si i se acceptă de către Maiorescu dedicatia volumului de Poezii. <br />1882 15 iunie Se votează statutele societătii "Literatorul", sub presedintia de onoare a lui V. A. Ureche.<br />iulie Polemică cu V. Alecsandri, atacat în legătură cu obtinerea marelui premiu al Academiei Române. Fază de violentă iritare antijunimistă, tradusă printr-o diatribă în versuri, Viap de apoi in septembrie publică, în "Literatorul", piesa într-un act Cuza-vodă, recrudescentă a sentimentelor sale antidinastice. Numit de V. A. Ureche "comisar extraordinar al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice". Inspector al monumentelor istorice. Functie "nommement cree" pentru poet, retribuită cu 1.000 de lei lunar. <br />1883 10 februarie Căsătoria civilă a lui Alexandru Macedonski "cu domnisoara Ana Rallet-Slătineanu, coborâtoare din Ghika, din Slătineni, din Câmpineni" "o căsătorie de înclinatiune", 32.000 de lei aur dotă, 14.000 numerar.<br />24 februarie Căsătoria religioasă. Eveniment monden al capitalei. Numeroase omagii literare, în frunte cu ale societătii "Literatorul".<br />iulie Nefericita epigramă împotriva lui Eminescu, punct culminant al unor animozităti si polemici mai vechi, cu atacuri dure de ambele părti.<br />august Articolullui Gr. Ventura, Un homme mort, din "L'Independance roumaine", dezlăntuie o violentă campanie de presă. Defectiuni si dezavnări ale discipolilor. Destrămarea societătii "Literatorul". <br />1885 27 ianuarie "Literatorul" anuntă retragerea poetului.<br />17 martie "Literatorul" îsi încetează aparitia.<br />7 aprilie Întreruptă în urma atacului concentric din presă, publicatia reapare, condusă de Th. M. Stoenescu, cu titlul "Revista literară". Subtitlul "Literatorul" se păstrează, apoi dispare la 26 mai. Poetul tenace încearcă totusi refacerea prestigiului.<br />21 aprilie Se naste Alexis, viitor pictor. Studii în Italia si la Paris (1906-1912). După război, se expatriază în sudul Frantei, apoi în Baleare. Ereditate artistică nebuloasă. Aspiratii cosmopolite. <br />1886 Moare George, primul său copil.<br />noiembrie-decembrie Reapare "Literatorul" (două numere). <br />1887 aprilie-mai "Literatorul", un număr.<br />octombrie Colaborare la "L'Express-Orient", foaia ambasadei tariste din Bucuresti.<br />noiembrie Scoate "Revista independentă". Program estetic (Introducere). Revenire în politică prin comentarii de actualitate ("Revista politică", "Buletinul politicii externe"). Orientare antigermană. Proiectul de a scoate din nou "Literatorul", sub directia lui B. P. Hasdeu si cu sprijin financiar din partea lui Victor Bilciurescu ratează. <br />1887-1888 Lipsuri materiale tot mai acute. Noi schimbări de domicilu. Tentative infructuoase de reapropiere de Titu Maiorescu. <br />1888 6 martie-10 aprilie Editează, cu bani pusi la dispozitie de "opozitia unită", bisăptămânalul "Stindardul tării", zece numere, de tinută antimonarhică.<br />aprilie-mai Scoate "România literară", împreună cu B. Florescu, unde colaborează până în august.<br />17 iunie Se naste Nikita, cel de al doilea fiu rămas în viată. Vag literat si chimist amator. Inventatorul "sidefului artificial". <br />1889 primăvara Numit într-o comisie însărcinată cu reorganizarea "Monitorului oficial" si a"Imprimeriei statului", împreună cu A. Cantacuzin, G. Manolaki-Costachi Epureanu, Vintilă C. A. Rosetti si C. Erbiceanu. decembrie Începe să colaboreze la "Românul", cu rubrica "Viata bucuresteană". <br />1890 ianuarie-aprilie Continuă colaborarea la "Românul".<br />iunie-octombrie Reapare "Literatorul" (trei numere). Ciclu de "idile brutale". Poetul tine cenaclu la Cafeneaua Fialkowski. <br />1891 Colaborare la "Revista literară". Continuă "idilele brutale". <br />1892 aprilie Tentativă de a iesi din umbră printr-o serie de conferinte la Ateneu. V. A. Ureche, solicitat în acest sens.<br />15 iunie-15 decembrie Reapare "Literatorul" (7 numere).<br />15 iulie Articol în "Literatorul" despre Poezia viitorului. Manifest simbolist. <br />1893 15 ianuarie-15 martie "Literatorul" (nr. 8-10).<br />15 aprilie "Literatorul" (nr. 11) are ca directori: "principesa" Maria D. Ghica si poetul.<br />28 decembrie Premiera piesei Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu. 1894 ianuarie-mai (?) Continuă "Literatorul" (trei numere). <br />1895 februarie (?) Reapare "Literatorul" (două numere).<br />martie Apare volumul de versuri Excelsior, dedicat lui Gr. M. Sturza, "Beizadea vitel". Numeroase dedicatii sustinătorilor săi materiali. Republică aci piesa Cuza-vodă, cu un adaos antidinastic.<br />noiembrie Recenzie ironică la Excelsior de I. L. Caragiale.<br />15 decembrie Lungă scrisoare-memoriu lui Gh. C. Cantacuzino, potentat liberal. Stil patetic solicitant. <br />1896 mai Amestec pasional în "afacerea" caterisirii mitropolitului Ghenadie, motiv de agitatie opozitionistă si antidinastică. Poetul vrea să ia cuvântul la o întrunire la "Dacia".<br />4 noiembrie Se naste Constantin-Hyacint, cel de al patrulea fiu. Viitor actor. <br />1897 1 ianuarie Încetează "Liga ortodoxă". Ghenadie capitulard în fata guvernului, campania îsi pierde obiectul. A doua editie din Excelsior. Apare volumul de versuri franceze Bronzes. Dedicatii românesti si străine. Exemplare omagiale expediate lui Pierre Loti, Josephin Peladan, Albert Mockel, Pierre Quillard etc. Recenzie în "Mercure de France". <br />1898 februarie Sosirea lui Sâr Peladan la Bucuresti. Macedonski si întreg cenaclul îi oferă o receptie zgomotoasă. Legătură personală cu ilustrul "mag" franco-asiro-babilonian.<br />aprilie Serbare literară în scopul tipăririi operelor. "Festivalul" devine tot mai mult unul din expedientele macedonskiene tipice. Publică pamfletul Falimentul clerului ortodox român. <br />1899 20 februarie Reapare "Literatorul"`.<br />ianuarie Discipolii proiectează o serbare comemorativă de 30 de ani de activitate literară. Familiarii cenaclului: M. Demetriad, Al. Obedenaru, C. Cantilli, D. Casselli, Russe-Admirescu, Dragomirescu-Ranu. În 1896, o scurtă perioadă, Tudor Arghezi si Gala Galaction. Cultul poetului, întretinut prin reviste obscure, moderniste: "Carmen" (1898), "Viata nouă" (1898), "Revista modernă" (1897-1901), "Pagini alese" (1903), "Paloda literară" (1904).<br />10 iunie Reaparitia "Literatorului" încetează. <br />1900-1901 Cenaclul, instalat la Cafeneaua Kubler, sfidează grupul de la "Semănătorul"`. Dintre adepti: Al. Bogdan-Pitesti, Stefan Petică, I. C. Săvescu, M. Demetriad, Al. Obedenaru, D Karnabatt, pictorul Stefan Luchian, Vermont, N. Petrescu. <br />1901 7 ianuarie Conferintă la Ateneu despre Romantism.<br />28 octombrie Apare primul număr din ziarul "Forta morală". Noi campanii vindicative împotriva lui I. L. Caragiale si a unor scriitori ardeleni. Izbucnirea "afacerii Caion".<br />decembrie Sprijin propagandistic acordat lui Caion. Se înscrie, împreună cu fratele său, ca apărător în procesul de calomnie intentat de I. L. Caragiale. Incepe să traducă Faust. Încercări de reapropiere de liberali, prin Spiru Haret, solicitat si financiar. Bolnav. <br />1902 ianuarie Atacurile necontrolate, pur pasionale, împotriva lui I. L. Caragiale continuă.<br />15 februarie Conferintă la Ateneu despre Teatru literatură. Fundează, cu Gr. Tocilescu, M. Demetriad, N. I. Apostolescu si Caion, Societatea oamenilor de litere, care devine Societatea oamenilor de litere si stunte din România. Apare Cartea de aur, culegere de schite si nuvele. Finantată, în parte, de Jean Th. Florescu, om politic si discipol literar al poetului în tinerete. <br />1903 27 aprilie Moare Maria Macedonski, mama poetului. Colaborare la ziarele "Românul" si "Observatorul". Articol-program (Spre ocultism) la revista "Hermes", scoasă de Al. Petroff. Zvonuri de expatriere. <br />1904 martie Reapare "Literatorul" (pe copertă totusi si "1903") Două numere.<br />20 octombrie Dezamăgit de liberali, poetul se înscrie în partidul conservator. Colaborare la "Liga conservatoare". <br />1904-1905 Frecventează "Cercul analelor". Interesat de noi debutanti. 1905 iunie Confirmat "cercetător de documente istorice cu privire la mănăstiri". Trecut în buget la Administratia Casei Bisericii.<br />iulie Colaborare la "Liga conservatoare". <br />1905-1906 Compozitia cenaclului modificată în parte prin noi seduceri: Al. I. Stamatiad, M. Cruceanu, E. Sperantia, Gr. Gregorian, M. Demetriad. Interior modest, transfigurat de poezie.<br />1 aprilie Confirmat prin decret "cercetător de documente istorice". Intuitii si cercetări diletante despre constitutia materiei, natura electricitătii, propagarea luminii în vid, consemnate în manuscrise sub titlul Paradaxe utopii stiintifice. <br />1907 ianuarie Scrie la "Viata izraelită".<br />6 martie Comunicare prezentată la "Societe astronomique de la France".<br />4 iulie Devine membru la "Societe astronomique de la France", la propunerea lui Camille Flammarion. <br />1908 martie-mai Planuri de plecare "definitivă", orgolioasă, din tară.<br />septembrie Scoate un număr unic din "Revista de critică si literatură". <br />1909 26 iulie-27 septembrie Scrie la "Biruinta" articole în chestiunea izraelită. Acceptă salarizări diverse în vederea plecării.<br />iulie Brevetează cu Cristea A. Simionescu, directorul "Biruintei", o inventie: un aparat de stins cosurile.<br />august-noiembrie Colaborare la "Vocea dreptătii". Gând de expatriere limpede exprimat (22 noiembrie).<br />13 septembrie Devine director la "Vocea dreptătii", editată de Mauriciu Schwartz. <br />1910 Apare "Revista clasică", număr unic. Actiuni de reclamă pentru lansarea inventiei lui Nikita: "sideful artificial".<br />august Proiect de plecare iminentă, "pentru totdeauna", în Franta, în vederea exploatării "epocalei" inventii. De asemenea, pentru lansarea piesei Le Fau?, de curând terminată. Aspiratii de glorie europeană.<br />4 octombrie Însotit de Nikita si Oreste, poetul pleacă la Paris. Ruta obisnuită, prin Italia.<br />25 decembrie Prima recunoastere critică a operei lui Macedonski. Notă elogioasă de Mihail Dragomirescu în "Convorbiri critice". <br />1912 februarie Elogiat de discipoli (Al. T. Stamatiad, M. Cruceanu) în "Rampa", cu prilejul anchetei literare despre literatura nouă. Nou prilej pentru admiratori de a-i repune numele în circulatie.<br />24 februarie I se ia un interviu, din tară, pentru "Rampa": D. Macedonski despre literatura română.<br />28 iunie In drum spre tară, din Laiz-Sigmaringen, trimite presei o scrisoare publică la moartea lui Caragiale, "superior lui Mark Twain".<br />iulie Reîntors acasă după o absentă de aproape doi ani.<br />octombrie Apare, cu sprijinullui Ion Pillat si Horia Furtună, volumul Flori sacre. <br />1913 În "Rampa" si "Flacăra" încercări sustinute de a-l readuce în literatură si în constiinta publică.<br />septembrie (început) Revenit în tară, prin Italia, cu escală la Venetia. La înapoiere, epocă de strălucire a cenaclului, str. Dorobanti 23. Ceremonial nocturn. "Tronul poetului." Daruri simbolice. Participanti: Oreste, Horia Furtună, Al. T. Stamatiad, Al. Dominic, Al. Mosoiu, G. Stratulat, M. Romanescu, I. Pavelescu, N. N. Hârjeu, G. Bacovia, N. Davidescu, I. Pillat, Tudor Vianu, Adrian Maniu, I. Peltz (în ultima fază). <br />1914 februarie-mai Colaborează la "Dreptatea", ziar liberal. Se pronuntă pentru neutralitate. Declaratii publice antifranceze. Restructurare a constiintei: Franta, "patria intelectualilor", i se pare în decadentă, iremediabil coruptă de spiritul burghez. Incepe să lucreze la versiunea românească a "marii epopei", Thalassa. <br />1915 Ia cuvântul la o întrunire progermană. Singularizarea face progrese.<br />27 septembrie Scoate "Cuvântul meu", zece numere, "organ al intelectualilor", foaie militantă în favoarea neutralitătii, evident progermană.<br />29 noiembrie "Cuvântul meu" îsi încetează aparitia. Mare izolare socială si morală. Derută interioară dureroasă.<br />iarna Atac grav de anghină pectorală. <br />1916 6 februarie Reapare la "Flacăra". Incepe să i se publice Thalassa, Marea epopee, versiunea română, refăcută, a lui Le calvaire de feu.<br />iunie Publică primul ciclu din Poema rondelurilor.<br />14-27 august Tine un jurnal intim, Războiul tării. Perioadă de mare febră interioară. "Caz" de constuntă.<br />august Începe să lucreze la Moariea lui Dante Alighieri, simbolizare a dramei propriei sale existente. Paralel, scrie si o versiune franceză. <br />1917 Mari lipsuri sub ocupatie. <br />1918 mai Pamflet literar, Zaherlina în contznuare, împotriva lui E. Lovinescu, 0. Taslăoanu, Ovid Densusianu si în genere contra ultimei serii de detractori. Spiritul inconformist, combativ, ireductibil, viu până la capăt.<br />29 iunie Reaparitia "Literatorului". Revista devine organul "grupării intelectuale". Sustine candidatura lui N. N. Hârjeu în alegerile pentru constituantă. Candidează si poetul, ambii fără succes. Din nou orientare progermană inoportună, lipsită de prudentă.<br />22 septembrie Moare Vladimir Macedonski, fratele poetului.<br />noiembrie Ovid Densusianu 11 propune membru al Academiei Române. Îi retrage candidatura când află de articolul poetului despre Feldmaresalul Mackenzen.<br />decembrie Reorientare patriotică după victorie. Entuziast "În preziva celeilalte Românii". Visuri grandioase de reconstructie natională, morală si materială. <br />1919 ianuarie-februarie Dezavuări neplăcute din partea unor discipoli. Atacat violent în presa nationalistă. Disculpări dramatice, sincere, în articolul Câteva cuvinte pentru dl. Iorga.<br />26 februarie Moartea Elenei Rallet-Slătineanu, mama Anei Macedonski, sotia poetului.<br />martie-decembrie Noi compuneri si publicări de Rondeluri. Scrie Mustrări postume către o generatie neîntelegătoare, testament spiritual, apărut postum. Boala de inimă face progrese. <br />1920 ianuarie-iulie Ultima serie de Rondeluri. Poetul compune cele din urmă versuri.<br />februarie Transcriere febrilă a operei în vederea "editiei definitive". Pensionat pentru limită de vârstă.<br />martie "Cazul Macedonski" dezbătut favorabil si în presă.<br />19 mai Încheie transcrierea si revizia poeziilor pentru editia "nec varietur".<br />iulie-august Numit de Octavian Goga, ministrul cultelor si artelor, sef de birou clasa I. Socotindu-se retrogradat, refuză demn această "ofensă".<br />septembrie Tintuit definitiv la pat.<br />14 noiembrie Apare în "Universul literar" ultima poezie tipărită de Macedonski în timpul vietii: Rondelul apei din ograda japonezului.<br />23 noiembrie Agonie. Consult medical decisiv.<br />23-24 noiembrie Pelerinaj emotionant de discipoli la patul muribundului.<br />24 noiembrie Poetul moare inhalând parfum de trandafiri, cerut cu aviditate.<br />27 noiembrie Înmormântarea poetului la Cimitirul Bellu.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5886645779375126702?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-25601051059490437142009-04-28T23:33:00.002-07:002009-04-28T23:34:20.174-07:00Să plec? <br /><br />Cârmacii <br /><br />Un suflet larg să mă-nţeleagă<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2560105105949043714?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-48196033388680498042009-04-28T23:33:00.001-07:002009-04-28T23:33:45.220-07:00D-şoarei G. <br />Ah! Cântă-mi mereu <br />Dorul <br />Cu-a ta mînă... <br />Omul <br />Dor de ducă <br />Pentru ochii tăi răpit-ai... <br />Şi mă-ntrebi... <br />Acrostih <br />Ochii strălucitori <br />Vierme fudul <br />La statua lui Ioan Eliade Rădulescu <br />Mă visasem într-un nor <br />Scrisoare cătră un bătrân <br />Dorul craiului Zaraf <br />Ţara de pripas <br />Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte?...) <br />Când n-am ce scrie <br />Vis de-o clipă <br />În zile grele <br />Supt legea tunului <br />Fustă scurtă, ghete albe, buze roşii<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4819603338868049804?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-50224738346179163842009-04-28T23:31:00.002-07:002009-04-28T23:32:40.127-07:00Păcatul <br />Ieri, azi, mâine <br />Pe deal <br />Luna şi noaptea <br />Dormi în pace <br />La vatra rece <br />Din prag <br />Din trecut <br />Răspuns la o cronică rimată <br />La icoană <br />Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) <br />Lui Eminescu <br />Sonet (Dar nu-nţelegi că e cu neputinţă) <br />A mele visuri... <br />Sonet (Vuind s-azvârl şuvoaiele devale) <br />De la fereastră <br />Nu-i de-ajuns <br />Ce te uiţi cu ochii galeşi? <br />Pe albumul d-rei... <br />În amurg... <br />În pădure <br />Sonet (Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată) <br />Ce dor... <br />Melancolie <br />Delendum <br />Mamei <br />Cum curge vremea... <br />Ce fericiţi am fi-mpreună! <br />Iertare... <br />Linişte <br />Homo homini lupus <br />În fericire <br />Tot alte vremi... <br />Iulia Hasdeu <br />Profiluri <br />Unde ni sunt visătorii? <br />Vechilor ateneişti <br />Iubire <br />Sonet (Sunt zece ani. Ce curios îmi pare) <br />Tactică... <br />Sonet (Cât ne iubeam, şi cum credeam odată) <br />Sonet (A revenit frumoasa primăvară) <br />Vifor <br />Prima lecţie <br />Do ut des... <br />Icoane şterse <br />Ananghie <br />Par basme... <br />Vanitas <br />Pilde vechi... <br />Eternul cântec <br />Tu eşti poet <br />Nehotărâre... <br />În iuliu <br />În întuneric <br />Sonet (M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine) <br />Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte) <br />Sonet (Câţi ochi frumoşi şi visători, poete) <br />Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) <br />Sămănătorul <br />Partea cea mai bună... <br />Treci zi, treci noapte... <br />Sfântă muncă <br />Inter arma... <br />1907 <br />Cuvântul <br />Nunquam ridenti <br />Dreptate <br />Slăvit e versul <br />Triumful aşteptării <br />Noapte de iarnă <br />Valuri <br />Christos a înviat <br />În mănăstire <br />Unui duşman <br />Eroilor martiri <br />Liga domnişoarelor romîne <br />Întreabă-te <br />Pocăinţă <br />Din depărtare<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5022473834617916384?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-29597675021029494322009-04-28T23:31:00.001-07:002009-04-28T23:31:54.313-07:00România pitorească (1901) <br /><br />Din trecutul nostru (1908) <br /><br />Pictorul Grigorescu (1911) <br /><br />Un an de luptă<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2959767502102949432?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-38534250710691761632009-04-28T23:19:00.002-07:002009-04-28T23:31:16.895-07:00Alexandru Vlahuta s-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleşeşti si a fost scriitor ,poet om de cultura.<br />Vlahuţă a murit la Bucureşti la 19 noiembrie 1919.<br />Casa in care a trait este astazi Muzeul Memorial "Alexandru Vlahuţă"..<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3853425071069176163?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-2979440767684751912009-04-28T23:19:00.001-07:002009-04-28T23:19:30.505-07:00Prefaţă <br />Călimara <br />Cioara <br />Fum <br />Aeroplanul <br />Sonet estival <br />Albumul <br />Sonete pluvioase <br />La vânătoare <br />Decorul <br />Un iepure <br />Masa <br />La întoarcere <br />Octombrie <br />Noiembrie <br />Fantezie de toamnă <br />Primăvară <br />La Paşti <br />Un duel <br />Balada corbilor <br />Singur <br />În jurul unui divorţ <br />Dedicaţie <br />Gelozie <br />Populară <br />Toamna în parc <br />Balada unei stele mici <br />În Iaşi <br />Expunere de motive <br />Cocostârcul albastru <br />Poetul <br />Scrisoare <br />Ripostă <br />Bene merenti<br />Din periodice<br />Furtuna <br />Lacul <br />Vin’, iubito <br />Terţine <br />O noapte <br />Cărturăreasa <br />Păcatul <br />Scrisoare <br />Iubitei întristate <br />Nebunul <br />Somnul <br />Iubita <br />Din prag <br />Către chipul din oglindă <br />Chemare <br />Noapte în ploaie <br />Icoanei <br />1908 <br />În taina nopţii <br />Înserarea <br />Împăcare <br />Vecina <br />Clipe de zbucium <br />Pruncul <br />Taina nopţii <br />Epitafuri <br />Cântec <br />Fata tristă <br />Ceasornicului meu <br />Eclipsă <br />Doleanţele unui cronicar teatral <br />De profundis <br />Poşta redacţiei <br />Scrisori iubite <br />Catrene improvizate <br />Portret <br />Şoapte <br />Fables microscopiques <br />Toto et l’auto <br />Le vaillant moucheron <br />Fable esquimaude <br />L’âne philosophe <br />Lumină <br />Acuarelă <br />Paragini... <br />Biografie <br />Martie <br />Singurătate <br />Vin ţigăncile la crâng... <br />Aprilie <br />Câţi ca voi! <br />Iepurele <br />Rândunelul<br />Postume<br />Catren <br />Zi de vară <br />Mi-a răsărit în suflet dorul... <br />Şoaptele nopţii <br />Cântec <br />Doamnei Aftalion <br />Doamnei Ermosa Aftalion <br />Catren <br />La neige <br />Le papillon <br />Şomerul <br />Proză <br />Bimbiriţichel <br />Fabule pentru copii <br />Bivolul şi coţofana <br />Întrebare şi răspuns <br />Boierul şi argatul <br />Leul deghizat <br />Fabule mici pentru oameni mari <br />Omul şi raţa <br />Doi prieteni <br />Cin' s-a fript cu ciorbă... <br />Văduva şi piticul <br />Măgarul în grevă <br />Microscopică <br />Plouă... <br />Romanţă în stil vechi <br />Din tren<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-297944076768475191?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-86224766418368629242009-04-28T23:18:00.002-07:002009-04-28T23:19:00.829-07:00Homer: Chinurile lui Ulise <br />Al. Depărăţeanu: Vara la ţară... <br />Dimitrie Bolintineanu: Mihai Viteazul şi turcii <br />George Coşbuc: Ţiganii <br />Th. Speranţia: Câinele ovreiului <br />A. Mirea: Caleidoscop <br />O. Goga: Mucenicii <br />O. Goga: Vade retro... <br />I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu <br />M. Codreanu: Sonete parnasiene <br />Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă <br />I. U. Soricu: Închinare <br />Cincinat Pavelescu: Epigrame lui Nigrim <br />Nigrim lui Cincinat <br />Un anonim din Craiova lui Cincinat <br />Cincinat lui Nigrim & comp. <br />Adrian Maniu: Menajerie <br />N. Davidescu: din Cântarea Omului <br />O domnişoară de pension: Misterul nopţii <br />Un începător de talent: Apostrofe la lună <br />Otilia Cazimir: Vis alb <br />Otilia Cazimir: Strofa risipită <br />Otilia Cazimir: Ariciul <br />Demostene Botez: Prohod <br />Demostene Botez: Tristeţi provinciale <br />Demostene Botez: Cobe <br />Tudor Arghezi: Psalm <br />Tudor Arghezi: Menire <br />Tudor Arghezi: Utrenie <br />Tudor Arghezi: Blesteme <br />Bacilul lui Koch<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8622476641836862924?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-72547980565728661872009-04-28T23:18:00.001-07:002009-04-28T23:18:34.367-07:00Rapsodii de primăvară <br />Cântec <br />Balada morţii <br />Balada călătorului <br />Balada popii din Rudeni <br />Balada munţilor <br />Pastel <br />Rapsodii de vară <br />Broaştele <br />Acceleratul <br />Sfârşit de vară <br />Rapsodii de toamnă <br />Balada unui greier mic <br />Catrene <br />Manon şi Des Grieux <br />Balada chiriaşului grăbit <br />Noapte de mai <br />Noapte de iarnă <br />Singuri <br />În drum <br />Noapte de toamnă <br />Romanţă <br />Păinjiniş <br />Epilog <br />Distih eroic <br />Infernul<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-7254798056572866187?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-18136801641262038732009-04-28T23:17:00.000-07:002009-04-28T23:18:05.664-07:00George Toparceanu s-a născut la 21 martie 1886, la Bucureşti. Era cel de-al doilea copil al soţilor Ion si Paraschiva Topârceanu.<br />În 1893 a mers pentru prima oară la şcoală; una mărginaşă din Bucureşti.<br />Ultimele clase ale şcolii primare le-a făcut la Suici-Argeş, între anii 1895-1898. Tot atunci şi tot la Argeş au avut loc şi primele încercări literare.<br />În 1898 se înscrie la liceul "Matei Basarab" din Bucureşti de unde mai apoi, în 1901 se transferă la liceul "Sf. Sava".<br />Adevăratul său debut literar se produce în 1904, la revista umoristică; "Belgia Orientului".<br />Din 1905până în 1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele: "Duminica", "Revista noastră", "Revista ilustrată" şi altele.<br />Îşi incheie studiile liceale în 1906, după care se înscrie la Facultatea de drept, pe care însă nu o va termina.<br />Anul 1907 îl găseşte colaborator la "Viata literară si artistică", revistă condusă de George Coşbuc.<br />În 1909 părăseşte Facultatea de drept şi se înscrie la Facultatea de litere. Totodată publică în "Viaţa românească" şi, sporadic, în alte reviste.<br />Poeziile: «Noapte de mai», «Balada chiriasului grăbit» şi «Balada popii din Rădeni» le publică în 1910.<br />Se stabileşte la Iaşi (1911), unde devine secretar de redacţie la revista "Viaţa românească". Publică proză, poezii, cronici teatrale etc.<br />Se căsătoreşte cu Victoria Iuga (1912), în acelaşi an i s-a născut primul fiu, pe care l-a botezat cu numele Gheorghe.<br />Împreună cu M. Sevastos redactează revista "Teatrul" în 1912-1913, activitate întreruptă din cauza războiului balcanic, la care ia şi el parte.<br />Primele volume ale lui G. Topârceanu, «Balade vesele» şi «Parodii originale», apar abia în 1916.<br />În 1918 colaborează la ziarul "Lumina" al lui Constantin Stere (Bucureşti). Publică «Balada morţii» şi «Note memorialistice». Un an mai târziu, 1919, se întoarce la Iaşi. În colaborare cu Mihail Sadoveanu redactează revista «Însemnări literare». Publică «Balada munţilor» şi «Rapsodii de toamnă».<br />Volumul: «Balade vesele si triste» apare un an ami târziu: 1920 ca în 1921 să-i apară ediţia a II-a a Parodiilor originale, care va fi republicat în 1927 (ediţia a III-a).<br />În 1926 George Topârceanu devine laureat al Premiului naţional de poezie. La 7 mai, acelaşi an, este numit director al Teatrului Naţional din Chişinău.<br />Volumele: «Migdale amare» (prima ediţie) şi «Balade vesele şi triste» (ediţia a III-a), îi apar în 1928. Doi ani mai târziu (1930) este numit inspector general teatral pentru Moldova.<br />«Balade vesele si triste» apar în a IV-a ediţie în anul 1931. Un an mai târziu, 1932, apare a IV-a ediţie a Parodiilor originale.<br />În 1933 rosteşte la Bucureşti conferinţa: «Cum am devenit moldovan?» iar la Iaşi, doi ani mai târziu o conferinţă asemănătoare, intitulată: «Cum am devenit ieşean?».<br />Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1936, an în care îi apare volumul: «Pirin-Planina».<br />La 7 mai, 1937 la Iaşi, se stinge din viaţă răpus de cancer la ficat. Este înmormântat în cimitirul «Eternitatea», din Iaşi.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1813680164126203873?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-37430268561847548112009-04-28T23:10:00.000-07:002009-04-28T23:11:11.301-07:00Venere e Madonna (1870) <br /><br />L'astro e Doina (1883) <br /><br />Venezia (1885)<br /><br />Angelo e demone (1870) <br /><br />Vita (1879) <br /><br />Glossa (1883) <br /><br />Lucifero (1883) <br /><br />L'imperatore e il proletariato (1874) <br /><br />Il principe azzurro della lacrima (1870) <br /><br />Il povero Dionigi (1872) <br /><br />Genio solitario (pubbl.1904)<br /><br />Poesie (pubbl.1939)<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3743026856184754811?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-12631508807805983822009-04-28T23:09:00.000-07:002009-04-28T23:10:23.026-07:00Si chiamava in realtà Mihail Eminovici. Nato a Botomani il 15 gennaio 1850, fece un irregolare periodo di studi, che interruppe più volte per seguire compagnie teatrali. Assunse vari e mal compensati incarichi di insegnante, bibliotecario, redattore di giornali. Ricoverato in una clinica psichiatrica a Bucarest, vi morì nel 1889 (il 15 giugno) ucciso da un compagno. <br /><br />Le sue poesie rimasero in gran parte inedite fino al 1939. Un certo numero fu pubblicato quando era ancora vivo sulla rivista «Convorbiri literare»: tra esse: Venere e Madonna (1870), L'astro e Doina (1883), Venezia (1885). Le sue composizioni più importanti sono legate alle concezioni che contrappongono bene e male: Angelo e demone (1870), Vita (1879), Glossa (1883), Lucifero (1883). E alle posizioni politiche progressiste assunte da Eminescu: L'imperatore e il proletariato (1874). <br /><br />Tra le opere in prosa sono da ricordare i racconti fantastici: Il principe azzurro della lacrima (1870), e Il povero Dionigi (1872). E il romanzo Genio solitario, opera giovanile pubblicata postuma nel 1904. <br /><br />Al centro dell'opera di Eminescu, formatosi sui pensatori tedeschi, e soprattutto su Schopenhauer, è il contrasto tra una concezione pessimistica della vita, sentita come inutile lotta contro l'immutabilità dell'eterno, e una fede appassionata nel popolo, nelle sue origini e nelle sue tradizioni. Questo contrasto risulta attenuato se non superato di fatto, nella sua poesia maggiore: qui Eminescu rielaborò temi e forme della letteratura popolare, per primo utilizzando i dialetti romeni e elevandoli a dignità di lingua d'arte. E’ considerato il maggiore rappresentante del romanticismo romeno.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1263150880780598382?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-90303088316167322772009-03-10T00:23:00.000-07:002009-03-10T00:24:16.111-07:00In timpuri indepartate, la marginea unei paduri, traiau doi iepurasi bondoci, Ţup si Ţop . Ţup era un baietel nazdravan si curajos si daca nu ar fi avut urechiusele mai inchise la culoare, cu greu ar fi putut fi deosebit de prietena lui.<br />In vremurile acelea stravechi, iepurasii nu erau fricosi, nu aveau nici urechile si nici picioarele din spate mai lungi, seamanau mai degraba cu harciogii din ziua de astazi.<br />Erau zile magice de primavara, in care soarele prindea puteri si incalzea aerul facand parca dintr-o data ierburile sa rasara, iar zapada sa se retraga inspre crestele inalte ale muntilor.<br />Iepurasii se harjoneau cat era ziua de lunga la liziera padurii, fara grija zilei de maine, deoarece vegetatia luxurianta le oferea o multime de bunatati pentu a– si potoli foamea.<br />Muschiul gros, de sub tufa de paducel unde isi facusera adapost, era pufos si racoros si seara, franti de oboseala dupa atata joaca, se cuibareau si adormeau cat ai zice peste.<br />In decurs de cateva zile cunoscusera si se imprietenisera cu o multime de animalute zglobii de prin vecini si, impreuna, inventasera jocuri nastrusnice care le ocupau aproape tot timpul. Intr-una din zile, cum se zbenguiau ei asa, Ţop auzi un scancet in iarba inalta si se apropie, tiptil, crezand ca e vorba de o ghidusie pusa la cale de unul din noii ei prieteni. Cand colo, ce sa vezi, era o creatura mica si verde, cu ochi mari, bulbucati, care palngea de mama focului.<br />- Cine esti, cum te cheama si, mai ales, de ce plangi tu atat de tare? Intreba Ţop, privind curioasa creatura ciudata.<br />- _Sunt broscuta Oac si plang pentru ca o pasare rea, cu cioc lung si rosu m-a furat de langa mama mea si nu stiu cum as putea sa ajung inapoi, acasa.<br />- Dar unde locuiesti tu? intreba Ţop, din ce in ce mai curioasa.<br />- La Balta cu Papura locuiesc si tot ce pot sa-ti spun despre balta asta, e ca se afla langa Stejarul Argintiu, hohoti Oac. Si daca nu o sa ajung repede inapoi la apa, langa mamica mea, o sa mi se usuce pielea si o sa mor.<br />Ţop statu putin pe ganduri, se uita cu jind la prietenii ei care se jucau chicotind, apoi se ridica pe varful labutelor din spate si privi in zare, pana dadu cu ochii de un stejar maiestuos, a carui frunza sclipea sub atingerea razelor de soare.<br />- Ala trebuie sa fie Stejarul Argintiu, isi zise Ţop in gand, mi se pare tare departe, cu siguranta o sa se intunece pana reusesc sa ma intorc si o sa pierd intreaga zi de joaca impreuna cu prietenii mei. Ei, o sa se descurce cumva broscuta, mai bine raman la joaca, isi spuse Ţop, intorcand spatele broscutei.<br />Oac era tare speriata, dar nu indrazni sa mai isiste si suspina din adancul sufletului, prevazandu-si sfarsitul aproape si blestemand clipa in care s-a indepartat de mamica ei, ignorandu-i sfatul. Se vede treaba ca Ţop nu avea un suflet meschin, pentru ca se opri la jumatatea drumului si mai cugeta putin.<br />- Daca Oac o sa pateasca o nenorocire nu o sa-mi mai gasesc linistea , broscuta asta are mare nevoie de ajutor chiar acum, in fond si la urma urmei si maine este o zi in care o sa ma pot juca cu prietenii, de la rasaritul pana la apusul soarelui. Am s-o ajut pe Oac, dar nu o sa spun nimanui, nimic, nici nu o sa bage de seama ca lipsesc.<br />- Bine, am sa te duc acasa, zise solemn Ţop si o indemna pe broscuta sa sara pe umarul ei, pentru a putea ajunge mai repede si alergand cat o tineau picioarele, parcurse in fuga drumul pana la Balta cu Papura. Oac era foarte fericita de sansa nesperata care i se ivise si isi promise solemn ca de azi inainte o sa asculte intotdeauna de sfatul mamei si nu o sa se mai indeprteze de casa. Pentru ca era fericita si pentru a face drumul mai putin plicticos, Oac canta din toti rarunchii cel mai frumos cantec pe care il stia. Ma rog, cantecul nu era tocmai pe placul iepuritei, dar ce mai putea ea sa faca. O promisiune facuta trebuie neaparat respectata, isi zise Ţop in gand si continua drumul voiniceste, in speranta ca v-a mai prinde macar un ceas de joaca la liziera padurii.<br />Ajunsa in apropierea lacului, Oac isi zari mama pe o frunza de papura, privind ingandurata in zare.<br />Mare a fost bucuria brostei cand si-a revazut copila si nu stiu cum sa-i mai multumeasca iepuritei.<br />- Uite, eu sunt Regina Baltii cu Papura si Oac esti fiica mea. Pentru ca mi-ai adus-o inapoi teafara si nevatamata , o sa-ti daruiesc un fluier fermecat. Cand o sa ai nevoie de ajutor, fluiera si eu am sa apar cat ai clipi. Dar trebuie sa ai grija si sa ma chemi doar atunci cand esti in mare necaz si nu o sa te poti descurca singura, pentru ca o sa te ajut doar de trei ori.<br />Aceste cuvinte fiind spuse, ii darui iepuritei fluierul si disparu cat ai clipi. Nici Ţop nu statu mult pe ganduri, puse fluierul dupa ureche si la fel de repede cum venise, facu drumul inapoi. Ţup, care intre timp remarcase disparitia prietenei lui, o cauta speriat si o certa foarte tare pentru ca plecase atat de departe fara sa anunte pe nimeni. Seara, in culcusul de muschi, Ţop ii povesti intamplarea si ii arata foarte mandra fluierul fermecat. Ţup il privi cu neincredere si rase batjocoritor.<br />- Dar asta nu e decat un pipirig nenorocit, ce puteri magice crezi tu ca are? Te-a pacalit brosca, auzi la ea, Regina Baltii cu Papura, hohoti Ţup.Uite, am sa-ti demonstrez ca nu e decat un fir obisnuit de pipirig si inainte ca Ţop sa mai poata spune un cuvant, sulfa in fluier.<br />Intr-adevar, nu se intimpla nimic si Ţop se intrisa tare. De ce sa fi vrut Regina Brosca sa o pacaleasca, in fond si la urma urmei, ea nu ii ceruse nimic in schimbul gestului, il facuse fara nici un interes, doar de dragul micutei Oac. Atat de trista era iepurita incat nici nu reusi sa adoarma si, indata ce Ţup se lasa purtat pe aripile visului, incerca si ea puterile fluierului. Intr-o clipita se trezi langa ea cu Regina Broasca, imbracata intr-o camasa de noapte tesuta din matasea broastei , dar purtandu-si tantosa coroana pe cap.<br />- Cu ce pot sa te ajut , draga Ţop? Intreba Regina somnoroasa si nedumerita.<br />Rusinata, Ţop nu indrazni sa-i spuna Reginei toata povestea si, abia auzit, marturisi ca nu a vrut decat sa incerce puterea fluierului fermecat.<br />- Destul de rau, mormai nemultumita Regina Baltii de Papura, uite, ai irosit in zadar una din sanse. Pe viitor sa fi mult mai atenta si sa stii ca fluierul are puteri doar in labutele tale. Apoi disparu ca prin farmec.<br />Ţop puse cu grija firul de pipirig la pastrare si adormi fericita langa prietenul ei.<br />A doua zi, dupa ce au rontait la micul dejun cativa lastari plini de seva, foarte hranitori si cateva flori de nalba, ca desert, au pornit fericiti la joaca, uitand intimplarea zilei precedente.<br />Intr-o alta zi, in timp ce facea o plimbare la marginea padurii, in cautare de bunatati, Ţop gasi un ou. Se uita nedumerita in stanga si in dreapta incercand sa isi dea seama cine l-a pierdut acolo. Si pentru ca nu vazu pe nimeni, prinse oul cu mare grija intre labute si tot topaind, pe picioarele din spate, intreba in dreapta si si-n stanga, daca nu recunoaste cineva oul.<br />La un momend dat auzi niste zgomote si ridicand privirea, o vazu pe Doamna Ciocanitoare:<br />_Buna ziua, doamna Ciocanitoare, nu stiti dumneavoastra, cumva, cine a pierdut acest ou in iarba?<br />Ciocanitoare, vadit deranjata de intrebare, privi intr-o doara spre iepurita si , Doamne!! cat pe ce sa cada din copac de uimire, era chiar oul ei. Dar cum ajunsese in iarba? Probabil vreun ticalos de sarpe il impinsese jos din cuibar. Fericita nevoie mare, Doamna Ciocanitoare recupera oul din labutele iepuritei si ii darui acesteia o pana rosie, din motul pe care il purta cu multa mandrie in varful capului.<br />- Uite, ai aici o pana fermecata, daca o sa ai vreodata nevoie de ajutor, sufla peste ea si eu o sa vin indata. Dar ai mare grija, o sa te ajut doar de doua ori, deci nu irosi ocaziile.<br />- Asta e mult mai zgarcita ca Regina Broasca, isi zise Ţop in gand, dar nu are nici o importanta, in fond nu am facut gestul pentru a fi rasplatita.<br />Zilele treceau, animalutele cresteau si se faceau tot mai frumoase iar jocurile deveneau tot mai atractive . Intr-o zi, in timp ce jucau fata-ascunselea, Ţop isi gasi sa se ascunda dupa trunchiul unui copac. Cum pandea ea acolo, ca nu cumva sa fie descoperita prima, se trezi cu o izbitura zdaravana in crestetul capului. Aproape nu mai vazu bine din cauza loviturii, dar nu zise nimic.<br />- Ups!! se auzi o voce grava de undeva, de deasupra. Ţop ridica ochii si o zari pe Doamna Bufnita, cu ochelarii ei mari si rotunzi.<br />- Scuze, zise Bufnita, am atipit si mi-a cazut cartea din mana. Esti atat de draguta sa-mi dai cartea inapoi?<br />Ţop, inca naucita de lovitura primita, ridica cartea groasa de jos si i-o dadu Bufnitei, nu inainte de a citi pe coperta denumirea cartii atat grea si ascutita. “Legile padurii”, asa se numea cartea.<br />Pe masura ce treceau zilele, animalele-parinti adunau tot mai multa hrana si o puneau la pastrare in casutele lor si Ţop, mai curioasa din fire, remarca lucrul asta. Intr-una din seri ii impartasi prietenului ei, obeservatia, dar acesta facu mare haz pe seama ei.<br />- La ce bun sa adunam hrana in culcus , tu nu vezi ca e plin campul si padurea de bunatati? Astia sunt niste netoti nesatui, de-aia aduna hrana.<br />Rase si Ţop de propria-i naivitate, intr-adevar nu trebuia sa faci altceva decat sa intinzi labuta si puteai pregati masa cea mai imbelsugata. La ce bun sa faci provizii? Ah! Ce noroc pe capul ei sa aiba un prieten atat de intelept, isi mai spuse Ţop inainte sa spuna rugaciunea de seara si adormi fericita.<br />Fiind primul lor an de viata, iepurasii nu aveau de unde sa stie ca, dupa zilele calduroase si imbelsugate, urmeaza iarna plina de surprize urate.<br />Despre peripetiile lor din acea iarna o sa aflam intr-o alta seara.<br />Noapte buna, copii!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-9030308831616732277?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-10029545007777390782009-03-10T00:22:00.002-07:002009-03-10T00:23:24.928-07:00La marginea unei paduri dese de brad se ratacise un castan care isi infipsese radacinile aici, unde soarele batea mai tare si ploaia ii spala mai usor crengile si frunzele. Desi era tinar, avea o coroana destul de frumoasa si bogata, incit umbra lui placuta imbia la odihna pe oarecare trecator ce ratacea cumva pe acolo. <br />Tatal lui, castanul cel batrin, ii povestise lucruri minunate despre neamul castanilor. Bunaoara, ii spusese ca se facuse asa frumos, mare si puternic dintr-o castana mica ingropata in pamint, ca florile de castan sunt roz-albe, inflorite ca niste rochite puse una peste alta, cu margini de danteluta. Ii mai spusese ca florile stau in sus, intocmai ca luminarile de la pomul de iarna, ca din flori ies castane si cite si mai cite lucruri alese care-i placeau si pe care dorea sa le vada cit mai repede. Dar ce pacat, era prea tinar! In serile calde, cand vintul ii mingaia frunzele verzi, late si crestate adinc, de parca erau niste palme intinse, el se gindea cu bucurie la timpul cand va ajunge sa vada aceste lucruri minunate. Fosnindu-si frunzele, spunea:<br />- „Pe fetitele mele le voi numi castane, am sa le dau numele meu." Si asa facu.<br />Trecura citeva primaveri si, in sfirsit, veni o primavara calda, cu ploi destule si el inmuguri, apoi infrunzi si... ce sa vezi? intr-o dimineata castanul se scula cu noaptea in cap, fiindca cineva nu-l lasa sa doarma.<br />- „Scoala taticule si sa vezi ce frumoase suntem. Ne-ai asteptat mult si acuma dormi?"<br />Castanul, somnoros, nu pricepu ce se intimpla, privi in toate partile, scotoci printre frunze, mai dadu la o parte niste crengi si auzi un chicotit.<br />- „Hi, hi, hi ce nu ne vezi? De ce ne cauti la intuneric? suntem la lumina, aici sus spre soare!"<br />Mare i-a fost bucuria castanului cand a vazut floricele stind cu piciorusele infipte in crenguta de care erau prinse.<br />- „Dar tot nu vad, unde sunteti?"<br />- „Hi, hi, hi ne-am ascuns intre frunzele tale! Cauta-ne!"<br />Intelegind despre ce e vorba, de bucurie, castanul incepu sa-si clatine crengile, sa-si fosneasca frunzele si sa murmure:<br />- „Florile mele dragi, florile mele scumpe, de cand va astept". Le ruga apoi ca rind pe rind, sa treaca prin fata lui sa le vada. <br />Invirtindu-se pe virful picioarelor cu capul sus, cu rochitele alb-roz infoiate si impodobite cu minunate dantelute, au trecut pe rand prin fata lui. Mare lucru nu a vazut, dar nu mai putea de fericire. Le privea si nu mai se satura zicandu-si: „acolo in rochitele infoiate sunt fetitele mele, ce fericit sunt!"<br />Din ziua aceea, nu mai cuteza sa-si miste crengile, nici frunzele pentru a nu supara somnul fetitelor lui. Dis-de-dimineata castanul se scula in risetele si veselia florilor. Ele se jucau in soare, faceau baie in roua diminetii, apoi isi infoiau mai tare rochitele in care se prindea cite un bob de margaritar si in care curcubeul isi oglindea briul cu minunatele-i culori. La amiaza, sedeau tolanite la soare si-si povesteau in soapta. Din cand in cand, cite o albina venea sa le aduca vesti din locuri indepartate, iar ele, drept multumire, ii umpleau cosuletele cu pulbere galbena scuturata de pe rochitele lor si ii dadeau sticlute pline cu suc dulce, dulce, pe care albina il cauta in toate florile sa-l duca acasa, sa hraneasca albinele si sa fabrice mierea.<br />Seara, in amurg, inviorate de adierea dulce a vintului si infiorate de mingiierea lui ascultau cantecele pasarelelor si-si torceau firul amintirilor de peste zi. Si asa zilele treceau, florile se desfaceau si erau din zi in zi tot mai frumoase. Intr-o dimineata, s-au sculat mai vesele ca oricind. Se gindeau sa stea mai mult la soare, sa faca mai multa baie si apoi sa se joace fel de fel de jocuri, cand sa se imbrace, nu si-au mai gasit rochitele.<br />- „Unde or fi rochitele noastre? Cine le-o fi luat?" au strigat ele suparate. De necaz, au inceput sa planga. In sfirsit, dupa ce s-au potolit de plins, uitindu-se in jur, au vazut ca rochitele erau cazute jos, rupte bucatele, bucatele. S-au intristat de tot. Castanul vazindu-le necajite, le-a indemnat sa-si faca alte rochite. Acestea se cam invechisera si nu mai erau chiar asa de frumoase. In timp ce se sfatuiau ce sa faca, au vazut o frunza care sedea intinsa la soare, desfatandu-se.<br />- „Draga frunza nu ne dai din culoarea ta sa ne tesem cite o rochita noua?"<br />- „Ba va dau chiar si cate o bucatica de frunza, daca vreti".<br />In citeva ceasuri castanele si-au croit cite o rochita verde care se parea ca nu era asa de frumoasa ca cealalta. In seara aceea, in loc sa rada, sa povesteasca, s-au culcat tare triste. Una dintre ele n-a dormit si se gindea ce sa faca pentru ca rochitele lor sa fie frumoase.<br />Dar minune: a doua zi, pe poalele fiecarei rochite, sclipeau aceleasi pietre scumpe si stralucitoare ca si pe celelalte. cand a venit albina sa le mai povesteasca ce este nou prin lume, au rugat-o sa le aduca niste podoabe ca sa-si infrumuseteze rochitele.<br />Albina le-a adus o sumedenie de ace pe care si le-au infipt in rochite, pe toate partile, iar dimineata, in virful fiecarui ac sclipea cite un bob de margaritar, in care razele de soare jucause, dadeau scantei tare luminoase.<br />Toata vara castanele au stat la soare, facand o baie calduta sub razele lui dogoritoare, care le mangaia cu dragoste. Castanul le iubea pentru ca erau cuminti si harnice, le adormea cu soaptele vantului, care se strecura printre frunze si aducea taraitul greierului sau ciripitul pasarelelor, le mangaia cu frunzele lui din care le facuse un pat bun, odihnitor.<br />Vara trecu, cu cerul ei senin, cu cantece de pasarele si cu ploi calde. Frunzele multor copaci, angalbenite, isi luau zborul plutind in nestire prin aer si, apoi, cazind pe pamant, care unde nimereau. Si castanului i se ingalbenisera frunzele si au inceput sa-i cada una cite una. Isi facea si el pregatirile de iarna. Intr-o zi, cand inca soarele mai arunca suliti fierbinti, castanul statu de vorba cu fetitele lui, spunindu-le:<br />- „Vine vremea cand va trebui sa va faceti o alta rochita. Ati crescut mari, rochitele pe care le aveti vor fi prea mici si se vor rupe ca si celelalte. Ingrijiti-va din timp si bagati de seama sa aiba o culoare care sa tina caldura, ca, de pilda, cafeniul."<br />Castanele au ascultat sfatul tatalui si, harnice, au pornit la lucru. Au adunat fire scumpe si lucioase, cafenii, din crengutele castanului si si-au facut cite o rochita de toata frumusetea. Avea culoarea cafenie, iar in jurul gitului, i-au pus cite un guleras alb care o infrumuseta si o inviora nevoie mare.<br />Au trecut inca multe zile in care castanele cautau sa se mai bucure de zimbetul cald al zilelor de toamna. Intr-una din aceste zile, vazura ca rochitele cele verzi nu le mai incapeau. Atunci, imbracara pe cele cafenii si incepura sa se suceasca si sa se invirteaasca in fata soarelui. Tot miscandu-se, uneia ii scapa un piciorus si, buff! a cazut in iarba. Vai, cum s-a speriat! Clatina capul sa si-l limpezeasca. Privi in jur, erau numai fire de iarba. Incepu sa planga si sa spuna:<br />- „Nu vreau aici, vreau sus la taticul meu!"<br />Un fir de iarba mai gros si mai inalt si care parea sa stie tare multe, i-a spus ca inapoi nu va mai ajunge niciodata, ci, mai degraba, in buzunarul unui copil de gradinita va fi locul cel mai bun. Castana si-a sters ochii, a zimbit, s-a mai uitat inca o data in jur si, a parut multumita, mai ales cand si-a dat seama ca rochita cafenie, pe care o imbracase inainte de a cadea, este curata si sclipeste in razele mangaietoare ale soarelui de toamna. De acolo, din iarba, privi la tatal ei si-i zimbi, el ii raspunse fosnindu-si frunzele.<br />Si a stat castana acolo citeva zile minunindu-se de cele ce vedea. Un melc se chinuia sa-si repare usa la casuta, pentru a nu-l apuca iarna cu ea stricata, niste furnici alergau grabite cu sacii plini mai grei decat ele, pe care-i duceau in casutele lor, sa aiba cu ce se hrani in iarna grea care va veni, doar greierasul nu se gandea la ce se va intampla. Stind picior peste picior pe o frunza, se mai desfata in slabele raze ale soarelui si, din cand in cand, isi incerca vioara la care nu avea sa mai cinte toata iarna.<br />Intr-una din zile, privind iscoditor in toate partile sa vada ce mai e nou, castana a auzit un glas care spune:<br />- „Sa fii cuminte in carucior, pana adun eu castanele cu care ne vom juca acasa: Era o fetita care-si adusese papusa la plimbare, cand a auzit castana una ca asta, se bucura nespus de mult. Fetita o culese si astfel ajunse in carucior langa papusica. De acolo, zimbi, pentru cea din urma oara castanului, care privind dupa ea, si-a fosnit frunzele asa de tare, incit toate celelalte castane au cazut jos si asa a terminat si el pregatirile pentru somnul de iarna, gandind ca in anul care va veni, va avea mai multe castane, pe care le va da copiilor sa se joace.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1002954500777739078?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-7173764338911613912009-03-10T00:22:00.001-07:002009-03-10T00:22:42.442-07:00Martisorul este o sarbatoare specific romaneasca de celebrare a venirii primaverii. In aceasta zi, fetelor si femeilor apropiate le sint oferite martisoare, mici simboluri de pretuire. Se considera ca martisoarele sint un fel de talismane aducatoare de fericire si noroc. In mod traditional, de un snur rosu cu alb sint agatate simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar, inimioara.<br />Descoperirile arheologice arata ca ritualurile de celebrare a trezirii naturii existau pe pamintul nostru si in urma cu mii de ani. Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau pregatite inca din timpul iernii si se purtau, ca si acum, doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe un fir textil sau chiar monede care erau atirnate de fire subtiri de lina, negru cu alb. Monedele din aur, argint sau bronz indicau statutul social al celor care purtau arhaicele martisoare menite sa aduca noroc si sa provoace vremea buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. Martisoarele erau purtate pina cind inmugureau copacii, fiind apoi atirnate de crengile lor.<br />Pe vremea romanilor, Martisorul era legat de sarbatoarea inceputului de an, care la acea vreme era marcat la 1 Martie. Cu aceasta ocazie exista obiceiul de a se darui un cadou: un fir rosu impletit cu unul alb care simbolizau, rosul dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La inceput, de firul impletit era legata o floricica. Simbolul impletirii rosu-alb se intilneste si in traditiile orientale, rosul simbolizind principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva. Martisorul este, insa, un simbol specific romnilor, devenit tot mai bogat in semnificatii, o data cu trecerea timpului, in ciuda faptului ca etnografii nu ii prea dadeau sanse de supravietuire.<br />La sfirsitul secolului al XIX-lea, martisorul era primit de copii, fete si baieti, deopotriva, de la parinti, in dimineata zilei de 1 Martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mina, uneori prins in piept sau la git. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Armindeni) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii martisoarelor vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa alte surse istorice, martisorul se confectiona din doua fire de lina colorata, rasucite, alba si neagra sau alba si albastra, si facut cadou in prima zi din luna martie cind aparea pe cer Luna Noua.<br />In folclorul romnesc, anotimpurile sint simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru, iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul si care este impletit in culorile alb-rosu este si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba si rece, la primavara mustind de viata ca focul si singele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, singe si soare, este atribuit vitalitatii femeii, iar albul, ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea barbatului. Snurul martisorului este, astfel, simbolul impletirii inseparabile a celor doua principii – o permanenta innoire. Pentru a respecta traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pina cind apar semnele de biruinta ale primaverii: pina ce infloresc ciresii ori trandafirii, pina se aude cucul cintind, pina ce vin berzele sau rindunelele. <br />Povestea simbolului primaverii este veche si este legata de o eclipsa de soare, de ideea mortii ca etapa a evolutiei si innoirii si de cea a sacrificiului. Se spune ca, odata, Soarele a coborit intr-un sat la hora si a luat chipul unui fecior. Un zmeu l-a pindit si l-a rapit dintre oameni, inchizindu-l intr-o temnita. Lumea s-a intristat, pasarile nu mai cintau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai rideau. Nimeni nu indraznea, insa, sa-l infrunte pe zmeu. Intr-o zi, un tinar voinic s-a hotarit sa plece sa salveze Soarele. Multi dintre paminteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. In cele din urma, tinarul a gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au infruntat zile intregi pina cind zmeul a fost doborit. Desi slabit si ranit, tinarul a reusit sa elibereze Soarele, care s-a ridicat pe cer inveselind lumea. Viteazul n-a ajuns, insa, sa vada primavara. Singele cald din rani i s-a scurs in zapada si, in timp ce aceasta se topea, din pamint au inceput sa rasara flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi, unul alb si altul rosu, pe care ii ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea singelui voinicului, iar albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.<br />Trifoiul cu patru foi este un simbol des intilnit la multe popoare. Unele legende spun ca trifoiul cu patru foi este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea cind a fost izgonita din Paradis. Potcoava este, insa, unul dintre cele mai cunoscute talismane aducatoare de noroc din lume. Unii le pun deasupra usii de la intrare, dar potcoave se gasesc pe multe dintre felicitarile oferite cu diverse ocazii, iar creatorii de martisoare romnesti folosesc si ei acest simbol. Potcoavele au fost facute, la inceput, din fier si aveau reputatia de a ocroti oamenii si animalele de vrajitoare, zine si duhuri rele.<br />Obiceiul Martisorului este unul dintre obiceiurile rituale de innoire a timpului si anului primavara, la moartea si nasterea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul Martisorului, de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. Martisorul este inseparabil de traditia pagina a Dochiei, zeita materna, a Lunii si a echinoctiului care confirma vechimea multimilenara a obiceiului.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-717376433891161391?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-25536929675969470002009-01-05T01:32:00.000-08:002009-01-05T01:33:22.720-08:00Scoala cu clasele I-VIII "St. Luchian" Moinesti <br /> Adresa : Str. Zorilor nr. 20 <br /> Telefon : 0234/362767 <br /><br /><br /> Scoala cu clasele I-VIII "George Enescu" Moinesti <br /> Adresa : Str. Schelei nr. 1 <br /> Telefon : 0234/362220 <br /><br /><br /> Scoala cu clasele I-VIII NR. 3 <br /> Adresa : Str. Lucacesti nr. 2 <br /> Telefon : 0234/362401 <br /><br /><br /> Scoala cu clasele I - VIII Nr. 4 <br /> Adresa : Str. Luminii nr. 3 <br /> Telefon : 0234/361204 <br /><br /><br /> Scoala Tristan Tzara NR. 5 <br /> Adresa : Gazarie <br /> Telefon : 0234/366018 <br /><br /><br /> Scoala cu clasele I-VIII NR. 6 <br /> Adresa : Str. 1 Mai nr. 4 <br /> Telefon : 0234/366019 <br /><br /><br /> Scoala cu clasele I-VIII NR. 7 <br /> Adresa : Vasaiesti <br /> Telefon : 0234/366019<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2553692967596947000?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-80413807757803534242009-01-05T01:30:00.000-08:002009-01-05T01:31:35.868-08:00Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb în mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente în mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si în structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt împartite conventional în macroelemente, a caror cantitate variaza între 0,01 si 10% din substanta uscata, microelemente, a caror cantitate variaza între 0,00001 si 0,001% din substanta uscata si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de 0,00001 din substanta uscata. Macroelementele sunt :C, O, H, N, P, K, Ca, S, Mg, Na, Cl si Si, iar microelementele sunt Fe, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb, si altele. Când în nutritia plantelor lipseste sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, însotite de încetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor.<br /><br /><br /><br />I. Rolul fiziologic al macroelementelor<br /><br /><br /><br />Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si. <br /><br />1. Azotul este un element plastic. El intra în structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, în structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului în nutritia plantelor duce la îngalbenirea frunzelor la încetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.<br /><br />2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge în celula fara a fi redus si intra în compozitia unor compusi organici de mare însemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra în compozitia unor coenzime. El îndepiâlineste rolul energetic central în reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa în fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosforul favorizeaza de nutritie, de crestere, de înflorire si fructificare, depunrea hidratilor de carbon în fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul specific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza în organele tinere si în seminte. În lipsa lui, plantele ramân mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-închis, pâna la albastru-verde, luând de multe ori o culoare rosie sau purpurie.<br /><br />3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participând în sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimulând numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotului de catre plante, prelucrând nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar în cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzeme care participa în procesul de respiratie si în metabolismul hidratilor de carbon, în metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor în planta. Potasiul circula foarte rapid în xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales în tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care vârfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, înainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele în ramuri sau tulpina. Carenta potasiului în nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune.<br /><br />4. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este acumulat în protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important în desfasurarea mitozei cu implicatii în organizarea cromozomilor. El intra în structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul îndeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si în fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Împreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , înlaturând actiunea lor vatamatoare, în caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului în nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, vârful vegetativ uscându-se, radacinile ramânând scurte, groase, cu vârfurile uscate. Excesul de calciu în plante determina îmbatrânirea prematura, iar excesul de calciu în sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze.<br /><br />5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organici cu sulf, ca cistina. Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui, si rapita. În organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza în semintele de mustar negru, în bulbul de ceapa si în cel de usturoi. Sulful intra în constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului în nutritie produce încetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se îngalbenesc si apare o îmbatrânire prematura.<br /><br />6. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, în procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa în sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului în nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-închis pe lamina cloriara.<br /><br />7. Sodiul se afla în cantitati mai mari în algele marine si în plantele superioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+ , sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice în celule. Insuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice.<br /><br />8. Clorul este un element prezent în toate plantele. El se acumuleaza în cantitati mai mari în algele marine, în ferigi si î plantele halofile. Plantele superioare îl iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera în stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta în nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor.<br /><br /><br /><br />II. Rolul fiziologic al microelementelor.<br /><br /><br /><br />Microelmentele sunt prezente în cantitati mici în corpul plantelor. Prezenta lor este însa absolut necesara. Ele intervin în metabolismul general, în cresterea si dezvoltarea plantelor, în procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui în mediu.<br /><br />1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participând în metabolismul plantei, ca anion si formând esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui în nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre în interiorul fructelor sau a unor organe.<br /><br />2. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin întreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului în corpul plantei determina îngalbenirea frunzelor si încetinirea cresterii.<br /><br />3. Cuprul intra în compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului în plante variaza de la urme, pâna la 46 p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin vestejirea si decolorarea pâna la o noanta alba a frunzelor tinere.<br /><br />4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspândit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra în structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui în corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea în rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Grâul, secara, ovazul si mazarea sunt mai putin sensibile.<br /><br /><br /><br />III. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor<br /><br /><br /><br />Ultramicroelemenmtele se gasesc în cantitati foarte mici în copul plantelor, prezenta lor în nutritie fiind însa absolut necesara. Dintre acestea, cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor, intensifica procesele metabolice, diviziounile celulare, fotosinteza, stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor, stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa, stimuleaza absorbtia, etc. Mecanismul lor de actiune este strâns legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii , , . Prezinta aplicabilitate în agricultura. Iradiera în doze mici a semintelor de porumb si grâu a adus la cresterea recoltei cu 12-15 %, fata de martor. Radiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof, utilizând pentru iradiere, doze de 10 kard. Fructele se pastreaza în stare proaspata, iradiindu-le cu doze de 200-400 kard.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8041380775780353424?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-9327087504749677292009-01-05T01:29:00.000-08:002009-01-05T01:30:38.949-08:00Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfera de catre plantele verzi (cu clorofila), in prezenta radiatiilor solare, cu eliminare de oxigen si formare de compusi organici foarte variati. (printre care si zaharuri)<br /><br />Lumina solara are un rol mult mai important in hranrea noastra decat ne-am fi asteptat noi. Toata mancarea si toti combustibilii fosili folositi de noi sunt produsi ai fotosintezei, proces ce transforma energia luminii solare, in forme chimice de energie ce pot fi folosite in sisteme biologice. Fotosinteza poate fi indeplinita de mai multe organisme, variind de la plante,la bacterii.<br /><br />Cea mai binecunoscuta forma a fotosintezei este dusa la indeplinire de plantele superioare si de alge, precum si de cianobacteriile si bacteriile inrudite cu acestea, care sunt responsabile de o mare parte a fotosintezei in oceane. Toate aceste organisme, transforma dioxidul de carbon in material organic, prin reducerea acestui gaz la carbohidrati, folosind o serie de transformari complexe. Electronii pentru reducerea acestei reactii, vin in mod mod fundamental vin din apa, care apoi se descompune in oxigen si protoni. Energia pentru acest proces este furnizata , de lumina, aceasta fiind absorbata de pigmenti. (in general clorofila si carotenoida). Clorofila absoarbe lumina albastra si rosie, carotenoida absoarbe lumina albastra verde ,in timp ce lumina verde si galbena nu are nici un efect in absorbtia pigmentilor fotosintetici din plante. Din acest motiv, lumina cu aceste culori este sau reflectata de frunze, sau este lasata sa treaca prin frunze, ca urmare plantele sunt verzi.<br /><br /><br />Alte organisme fotosintetice, cum ar fi cinobacteria, cunoscuta si sub numele de alga albastra-verde, si algele rosii, au pigmenti aditionali: phicobilins, ce au culoarea rosie sau albastra, si care absorb culorile luminii vizibile, care nu este absorbata efeciv de clorofila si carotenoida.<br /><br />Reactia transferului initial de elecroni din centrul reactiei fotosintetice, pune in miscare o serie lunga de reactii de genul: "reducere-oxidare", trecand elecronul printrun lant de cofactori si umpland "gaura de elecroni" din clorofila. Toate organismele fotosintetice ce produc oxigen, au doua tipuri de centre de reactie numite fotosistem 1 si fotosistem 2, amandoua fiind complexe pigment/proteina, localizate in membrane specializate numite thylakoide. In plante si alge, acestea sunt localizate in cloroplaste. De obicei se gasesc in gramezi de membrane. <br /><br />Aproape tot oxigenul din atmosfera a fost generat de fotosinteza. Bineinteles ca toate organismele respiratorii folosesc acest oxigen si elimina dioxid de carbon, astfel fotosinteza si respiratia se incruciseaza, fiecare depinzand de produsul celuilalt. Fara fotosinteza, aeul din atmosfera pamantului ar fi consumat in cateva mii de ani.<br /><br />Ar trebui subliniat ca plantele respira la fel ca orice alt organism superior, si ca in timpul zilei, aceasta respiratie este mascata de o rata mai mare a fotosintezei.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-932708750474967729?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-29470062583712842192009-01-05T01:28:00.000-08:002009-01-05T01:29:26.646-08:00Sub actiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viata,functiile si structura unor plante se adapteaza in mod cu totul original,constituind curiozitati ale naturii.Unele plante arborescente din Bombacaceae s-au adaptat la mediul secetos.Ele au ajuns la foreme neobisnuite prin acumularea rezervelor nutritive si a apei in tulpina principala.Printre mbacaceae),din podisurile aride ale Braziliei ,un arbore cu tulpina inalta de 40 m ,in forma unui butoi imens din varfurile caruia pornesc ramurile cu frunzele. Printre uriasii regnului vegetal sunt si arborii mamuti din California,Sequoia gigantea . o specie de gimnosperma inalta pana la 145 m,cu circumferinta tulpinii pana la 38 m.Eucaliptul-Eucaliptus amigdalina (fam. Myrtaceae) din Australia si California detine recordul inaltimii printre ceilalti arbori.Caracteristic prentru eucalipti este marea lor inaltime de 140-160 m,dar si cresterea rapida,crescand de regula cu 7 m in 2 ani.Dupa 80 an iinceteaza cresterea in lungime si continua cresterea in grosime.Arborele calatorului -Ravenala madagascariensis(fam. Musaceae)- este o specie de palmier din Madagascar si Africa. Din varful tulpinii se deschide un evantai gigantic de frunze lungi de 3-4 m si late de 1m,la inceput intregi,apoi divizate in lacinii neregulate . Tecile frunzelor sunt concave , dispuse in acelas plan si stranse unele intr-altele,formand un rezervor in care se acumuleaza apa de ploaie.Ravenala traieste prin locuri mlastinoase, de aceea ramane legendara parerea ca apa din tecile frunzelor ar fi cautata de calatorii insetati , care in realitate nu duc lipsa de apa in acele locuri umede.Tumboa -Welwistchia mirabilis - este o gimnosperma care traieste in desertul Kalahari din Africa. Tulpina inalta de 50-60 cm are forma unei cupe.Planta poarta numai 2 frunze,opuse,liniare,lungi de 2 m si late pana la 1 m.Ele sunt pieloase si rezistente in tot timpul vieti aproape de 100 ani.Vintul sfasie frunzele in franjuri,pe cand de la baza ele cresc mereu.Rafflesia arnoldi(fam. Raffesiaceae) traieste in padurile tropicale din Sumatera ,Djawa si Calimantam,ca parazita pe radacinile unor liane.Aceasta planta ciudata nu are tulpina si nici frunze , ca rezultat al parazitismului.Intreaga planta se reduce la o radacina foarte scurta si la o floare solitara .gigantica ,cu diametrul de aproape 1 m,fiind cea mai mare floare din lume.Baobabul -Adansonia digitala (fam. Bombacaceae) -este arborele renumit al Africii, prin marea grosime a trunchiului ,cu circumferinta de 30 m ,dar si prin detinerea recordului de varsta ,care la unele exemplare s-a gasit ca atinge in jurul a 5000 de ani.Dracontium Gigas (fam. Araceae), se aseamana cu un arbore inalt de cativa metri . Dar trunchiul acestei plante este in realitate un petiol de grosimea unui om si inalt de peste 4 m,petiol care are aparenta unei tulpini.In varful petiolului este o singura frunza gigantica ,cu limbul foarte crestat.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2947006258371284219?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-10120767600307446162009-01-05T01:27:00.000-08:002009-01-05T01:28:40.461-08:00<div align="center">Deoarece transforma lumina solara in energie,plantele reprezinta o veriga vitala in lantul vietii pe Pamant.<br /><br />Modul in care lucreaza acesti factori de energie este un miracol care egaleaza insasi minunea vietii.<br /><br />Plantele sunt industrii chimice vii in care au loc reactii complexe ,iar in timpul procesului ele absorb si degaja gaze necesare vietii.Mediul inconjurator are de asemenea un efect important asupra dezvoltarii plantelor.Radiatiile ultraviolete care ajung pe Pamant prin gauri ale stratului de ozon pot incetini cresterea sau producera unor plante.<br /><br />CELULELE PLANTELOR<br /><br />Exista doua tipuri de celule principale in legatura vasculara :celule xilem care permit sarii si apei sa faca planta sa creasca si celule floem,care permit produsilor fotosintezei sa se mute acolo unde este nevoie de ei.Cele doua tipuri de conducte sunt separate de cambriu,un strat subtire de celule,care produce la randul lui trei tipuri de celule diferite:cele noi in xilem in partea interioara,celule noi floem in partea eterioara si celule noi de cambriu,strat care creste concomitent cu dezvoltarea plantei.<br /><br />Trei dintre cele mai importante procese indeplinite de plante sunt:fotosinteza,respiratia si transpiratia.Clorofila,molecula care da plantei culoarea verdeeste cea care face toate aceste procese sa functioneze.<br /><br />FOTOSINTEZA<br /><br />Este foarte important de mentionat ca desi substantele nutritive sunt in mare parte derivate din sol,acestea sunt numai fragmente care contribuie in procesul de crestere a plantei.Fotosinteza este necesara ca sa permita acestora sa fie asamblate in molecule noi.<br /><br />Clorofila este cea care separa dioidul de carbon si apa in oigen si zaharuri si este gasita in cloroplaste care se gasesc abundent in special in celulele din frunze.Numai plantele parazite cum sant cuscuta si ciupercile nu contin clorofila,iar acestea trebuie sa traiasca prin energia produsa de alte plante.Ecuatia chimica pentru a transforma apa din sol si dioidul de carbon din aer in oxigen si zahari este simpla,si este facuta de clorofila.<br /><br />Fara o rezerva de apa,dioiod de carbon si soare,crestera va fi sub nivel optim.<br /><br />In timpul lunilor de iarna,lipsa luminii si a altor factori limiteaza rata de crestere a plantelor,asa ca gradinarii folosesc lumina artificiala pentru a stimula crestrea plantelor.<br /><br />RESPIRATIA<br /><br />Fotosinteza nui poate avea loc cand este intuneric,dar procesul de respiratie are loc tot timpul,cand zaharurile sunt distruse in prezenta oxigenului ,eliberand energia necesara proceselor vitale ale celulelor.In timpul acestui proces sant eliberati dioxidul de carbon si vaporii de apa.<br /><br />TRANSPIRATIA<br /><br />Este procesul prin care apa se evapora din frunze prin niste pori mici stomate pe suprafata acestora.<br /><br />Apa care se pierde prin frunze se prelinge spre partea de jos a plantei,creand astfel o reactie in lant, ajungand la radacina si ajutand planta sa absoarba mai multa apa din sol.Daca umiditatea este ridicata ,transpiratia este incetinita,iar plantele au nevoie de apa mai putina.Daca aerul este cald si bate vantul ,transpiratia creste si tot mai multa apa este necesara pentru a o inlocui pe cea pierduta.<br /><br />Plantele special adaptate la caldura sau conditii uscate de mediu,ori nu au frunze adevarate ca cei mai multi cactusi ori au frunze modificate asa incat cateva stomate pot sa inchida usor,reducand mult transpiratia.<br /><br />Remediile naturiste sunt din ce in ce mai populare.chiar si astazi cand multe medicamente sunt sintetice ,plantele reprezinta materia prima pentru fabricarea unui numar mare de medicamente. </div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1012076760030744616?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-69699421775733154432009-01-05T01:25:00.000-08:002009-01-05T01:27:11.103-08:00Intoxicaţii cu plante care conţin toxine vegetale (fitotoxine, toxalbumine)<br />Fitotoxinele sunt substanţe de natură protidică, cu proprietăţi antigenice, hemaglutinogene şi cu toxicitate care o depăşeşte pe cea a alcaloizilor.<br />Fitotoxinele se găsesc în Ricinus communis (ricin), Robinia pseudacacia (salcâm), Amanita phalloeides (ciuperca albă), Viscum album (vâscul, fitotoxine de natură polipeptidică), Amanita muscaria (muscariţă, fitotoxine de natură aminică sau amidică).<br /><br />I.1. Intoxicaţia cu Ricinus communis – fam. Euphorbiaceae (ricinul)<br />Raspandirea. Este cultivat in Campia Dunarii, sudul Dobrogei, Baragan si vestul Banatului. Este intalnit si ca planta ornamentala.<br />Descrierea botanica. Ricinul, in conditiile pedoclimatice ale tarii noastre, este o planta ierbacee, anuala (in Africa este arbust sau arbore) de 1-3 m inaltime, cu radacina pivotanta, ramificata, tulpini erecte verzi sau rosietice. Frunzele sunt mari, palmat fidate, cu lobi ascutiti si serati. Florile sunt unisexuate, monoice, grupate in racem; cele mascule au culoarea galbena si sunt situate la baza inflorescentei; cele femele au culoare roscata si sunt situate la varful inflorescentei. Fructul este o capsula septicida, spinoasa sau glabra, cu 3 seminte brun-roscate sau cenusii marmorate, bogate in ulei.Infloreste in iulie-septembrie. <br /><br />Partea utilizata :uleiul obtinut din seminte.<br />Drogul: uleiul de ricin = RICINI OLEUM<br />Obtinerea drogului. Semintele se recolteaza la deplina maturitate (august-septembrie), manual sau mecanic in cazul culturilor intinse. Se usuca, se decortica si apoi se preseaza la rece pentru obtinerea uleiului. Uleiul de ricin este un laxativ usor, in doze mici, sau purgativ, in doze mari. Efectul puternic purgativ al uleiului de ricin se explica prin descompunerea lui la nivelul intestinelor ,sub actiunea lipazei,rezultand acidul ricinoleic,care mareste peristaltismul. Iritatia este medie. Se utilizeaza in constipatie, cel mai frecvent sub forma de capsule. Se foloseste si in scopuri industriale.<br /><br />Partea toxica:semintele.<br />Principii active. Semintele contin pana la 50% ulei dar si o toxalbumina (ricina) care este eliminata prin tratarea uleiului cu vapori supraincalziti. Uleiul de ricin este format din gliceride ale acidului ricinolic (87%). Restul sunt gliceride ale acizilor grasi. Semintele mai contin un alcaloid -ricinina ( XI-metil-oxo-2-ciano-2-metoxi-4-piridina), enzime, vitamina E.<br />Uleiul de ricin terapeutic nu este toxic. Efectul toxic, in cazul ingerarii de seminte, se manifesta prin coagularea fibrinei, aglutinarea eritrocitelor, lezarea peretilor vaselor sanguine, iritarea mucoasei gastro-intestinale, leziuni hepatice si renale. Ingerarea a 5-6 seminte de catre un copil sau 15 seminte de catre un adult poate provoca moartea acestora.<br /><br />Principiul toxic, ricina (esterul metilic al acidului ricinic), este localizat numai în albumenul seminţelor. Nefiind liposolubilă, ricina rămâne în turte după extragerea uleiului de ricin.Este solubila numai in solutii saline,cu precadere in cea de clorura de sodiu.In stare pura ,ricina se prezinta sub forma de pulbere alba,solubila in apa,dar mai mult in solutie 10% de clorura de sodiu,doza mortala pentru animale fiind apreciata la 150-200 mg per os.Ricina intrece toxicitatea stricninei,cianurilor,acidului cianhidric etc.S-a constatat ca are proprietati proteice asemanatoare toxinei microbiene sau toxinei reptilelor(sarpe),incat poate declansa eliberarea anticorpilor in organismul in care a patruns,creand imunitate.Un animal imunizat prin administrarea de doze progresive poate rezista la circa 800 doze letale. <br /><br />Intoxicaţia se produce prin consumul boabelor atat la pasune,cand animalele au patruns in culturi de ricin,cat si la grajd,cu furaje concentrate ce au continut coji sau boabe de ricin,ca si cu turte sau sroturi de ricin.In turte se mai poate gasi circa 3% ricina(fata de 0,1% in coaja semintelor de ricin). Toate animalele se intoxică, cel mai sensibil fiind calul. Doza letală este de 1 mg/kg.Particule foarte fine patrunse in ochi sau nas pot produce intoxicatii grave,uneori urmate de moarte.<br /><br />I.1.a.Strucrura ricinei<br />La inceput, activitatea hemaglutinantă a extractului de ricin a fost considerată ca fiind sursa toxicităţii sale. Apoi, au fost puse in evidenţă diferite molecule: 2 aglutinine (RCL I si RCL II) şi 2 toxine (RCL III sau RICIN D si RCL IV) ca fiind la originea toxicităţii seminţelor. Aglutininele sunt tetrameri compusi din 2 dimeri cu 30000 şi 35000 Da , in timp ce toxinele cu structuri apropiate , sunt formate din 2 peptide A si B de 30000 şi 33000 Da legate printr-o punte de disulfuri. <br /><br />Numai asocierea fracţiunilor A si B este toxică.Fractiunea A este o proteină globulară de 267 aminoacizi .Acidul glutamic si arginina prezente pe situsul activ al enzimei sunt esenţiale pentru activitatea sa. Mutarea uneia dintre aceste 2 reziduuri reduce activitatea enzimatică a lanţului. Aceasta fracţiune face parte din RIP I (Ribosome Inactivating Proteins), ansamblu de proteine toxice cu secvente apropiate. <br />Fractiunea B, care posedă 262 aminoacizi,face parte din familia lectinelor şi poseda situsuri de recunoaştere a galactozei. <br /><br />sructura ricinei,imagine obtinuta prin cristalografiere cu raze X<br />Din punct de vedere fizico-chimic ricina este cristalizabilă,solubila in apă si cloroform, dar insolubilă in etanol. Este inodoră şi fără gust. <br /><br />.I.1.b. Mecanismul de actiune <br />Datorită activităţii de tip lectinian,ricina se fixează pe reziduuri galactozice sau N acetilgalactozaminele unei glicoproteine a membranei celulare. Se formează apoi, prin endocitoză,vezicule sau endozomi, care vor asigura transportul ei in citosol. In condiţii favorabile acestea se pot intoarce la suprafaţa şi sunt eliminate, sau pot fi absorbite de lizozomi şi distruse. In ipoteza toxică organitele pătrund in aparatul Golgi, apoi ricina este eliberată in citosol unde exercită acţiunea sa toxică asupra ribozomilor sistemului reticuloendoplasmatic prin intermediul fracţiunii A. Ribozomii compuşi din 2 subunităţi sunt mai mult de jumătate formaţi ARN şi au un rol determinant in activitatea catalitică,cealaltă parte fiind compusă din proteine. Ricina urmează un traseu intracelular invers decât cel efectuat de proteine, care, după sinteza lor in reticulumul endoplasmatic, trec prin aparatul Golgi şi ajung la suprafaţa celulei in endozomi de unde sunt eliberate.<br /><br />Acţiunea toxică a fracţiunii A a ricinei se bazează pe aceste proprietăţi catalitico-enzimatice: ea se fixează şi ia o adenină dintr-o buclă expusă pe ARN ribozomal 28S ,secventa de tip GAGA. Eliminarea adeninei inactive direct sau indirect fragilizeaza in mod ireversibil structura fata de alte enzime cum ar fi ribozomii celulelor eucariote.<br />Aceasta activitate enzimatica este deosebit de eficace deoarece o singura molecula de ricina ar fi capabila sa distruga aproximativ 1500 ribozomi pe minut si sa omoare astfel o celula prin blocarea sintezei proteice.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6969942177573315443?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-49661452365115923072009-01-05T01:21:00.000-08:002009-01-05T01:25:46.411-08:00AFINUL<br /><br />Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete.Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu.<br />Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine.<br /><br />BUSUIOCUL<br /><br />Basilici herba - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat specific.<br /><br />BRUSTURELE<br /><br />Brusturele creste pe malui de riuri si piraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smintinica. Este sensibil mai mare decit podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cit palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pina la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. Radacinile care au o actiune antitermica si au fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciuma, se culeg inca inainte de inflorire.<br /><br />CATINA<br /><br />Fructus Hippophae -.in stare proaspata se recolteaza fructele intregi, nepatate, de forma globuloasa, izolate sau in grupuri de 2-3, de culoare galbena-portocalie. Mirosul slab, caracteristic, gust acrisor, slab amarui<br /><br />CHIMIONUL<br /><br />Carvi fructus – fructe ovoide – oblongi, usor arcuite, formate din doua achene prinse pe un carpofor bifidat. Au 3-7 mm lungime, 1-1,5 mm grosime, de culoare cenusie-bruna, fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte, echidistante, mai deschise la culoare. Culoarea achenelor este cenusie-bruna. Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul intepator, amarui. Fructele conţin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30% limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10-20% lipide, 20% substante albuminoide, 5-6% substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.<br /><br />CIMBRUL<br /><br />Numit si buruiana-de-balsam, cimbrusor, cimbru-de-cimp, cimbru-salbatic, iarba-cucului, lamiita, sarpun, tamiita, timian, cimbru creste pe pasune insorite, pe povirnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe cimpii. Are nevoie de mult cladura si mult soare; de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamintului radiaza in mod special. In arsita soarelui amezii, din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si albine. Au o mireasma cu totul aparte.<br />Cimbrul a venit la noi in secolul al XI-lea din tarile mediteraneene, iar speciile cultivate si iarasi salbatice se gasesc in gradinile noastre mai cu seama cu cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris), numit si cimbru, cimbrisor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiita. Aceasta, spre deosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pina la o inaltime de 50 de centimetri. Ambele au acelasi efect curativ.<br />Cimbru este renumit inca din antichitate. Traditia spune: „Cimbru este mai ales repezit, infierbintat si aprins.<br /><br />CINCI DEGETE<br /><br />Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august.<br />Creste salbatica, prin locuri umede.<br /><br />CIUBOTICA CUCULUI<br /><br />Florile galben – aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta, asemanatoare merii si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul unei reozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tita-caprei, tita-oii, urechita -ursului. Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase si prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tita-vacii, creste pe mai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe tulpina inalta o umbrela florala de un galben deschis, ce un parfum slab.<br /><br />COADA CALULUI<br /><br />Este o planta perena, erbacee, lipsita de frunze, cu doua feluri de tulpini. Primavara se dezvolta tulpinile simple, brune, fertile (poarta in varf spice cu spori), inalte de 40 cm. Indata dupa fructificare, aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm, mai subtiri, verzi, mult ramificate, avand ramurile laterale dispuse in verticile. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. In jurul nodurilor, tulpinile sterile au frunzulite solzoase, brune, in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei, dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri, ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. In pamant, are un rizom ce creste oblic, purtand la noduri radacini subtiri, precum niste tubercule.<br />Fanete, campuri, ogoare lutoase si umede, maluri cu tufisuri. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. In functie de loc, planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic, care o face atat de pretioasa. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. Coada-calului cu ramurile cele mai fine - Coada-calului-de-padure, Equisetum sylvaticum, care creste pe marginile padurilor si crangurilor, are, de asemenea, proprietati medicinale.<br /><br />COADA SORICELUILUI<br /><br />Alte denumri: alunele, braditel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba- stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina. Coada-soricelului este o planta medicinala careia nu putem sa nu-i rezervam un loc in viata noastra. Desi ea constituie sprijinul nostru de baza in unele maladii grave, este considerata in primul rind o planta de leac pentru femei. Ea creste in cantitati mari pe cimpii si durmuri inguste de tara, pe la margini de paduri si de lanuri de cereale. Folrile sunt albe sau trandafirii si au in soare un parfum aromatic, acrisor. Florile trebui culese in soare puternic, caci atunci creste continutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare.<br /><br />CODITE DE CIRESE<br /><br />Se prezinta sub forma de fragmente subtiri , de 0,5-1 mm, si lungi de 4-5 cm. Sunt cilindrice, insa la cele doua capete se largesc circular. Culoarea este brun –verzuie, frecvent brun roscate. Mirosul este slab caracteristic, iar gustul amarui si astringent.<br /><br />CRETISOARA<br /><br />Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, faina-de-in, palasca, pleasca, raturjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, cretisoara creste mai ales la margini de paduri si drumuri, povirnisuri si cimpii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inalta si flori galbaen-verzui fara stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie si chiar mai tirziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde – sarbatoarea a bisericii catolice, n. tr. ) se implestesc in anumte regiuni cornite din ea, pentru a impodobii fruntea Mintuitorului, acasa, in coltul icoanelor. Frunzele crestisoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijlocul lor o picatura de roua, stralucind o perla. La inaltimi de peste 1000 metri gasim o varietate a crestisoarei care are partea inferioara a frunzelor de o stralucire argintie, si care infloreste atit pe teren calcaros, cit si pe cel de roca primara. In timpul infloririi, planta este culeasa in intregime, iar mi tarziu numai frunzele; plantele sunt lasata apoi sa se usuce in pod.<br /><br />FRUNZA DE NUC<br /><br />Juglandis folium - foliole, oblong ovate, acute sau scurt acuminate, cu marginea intreaga, formeaza frunze imparipenat compuse, cu 5-9 foliole. Sunt glabre pe fata superioara prezentand pe fata inferioara, la jonctiunea nervurilor, peri tectori si glandulari. Lungimea foliolelor este de 6-15 cm, latimea de 3-8 cm, culoare verde inchis pe fata superioara, mai deschise pe partea inferioara, cu tendinta de brunificare in timp. Gust astringent si amarui, este usor aromat caracteristic.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4966145236511592307?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-8680377289795382712009-01-05T01:19:00.000-08:002009-01-05T01:21:06.003-08:00Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac în substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica în lumea plantelor: capturarea animalelor vi pe care le consuma.<br /><br />Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate, desi sunt foarte reale, si surprinzator de frecvente. Sunt grupate în sase familii, care cuprind 450 de specii, putând fi gasite în toate partile Globului, în medii de viata variate.<br /><br />Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite, deosebindu-se 5 tipuri: capcana urcior, capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara, capcana vârsa, dar între tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.<br /><br />Ulcioare: Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insecte prin coloratia marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele Sarracenia au frunzele sub forma de urcior, prevazute la margini cu niste pereti orientati în jos: acestia împiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv pentru care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante narcotice, care ametesc insecta.<br /><br />Glandele minuscule aflate în peretii interiori ai ulciorului secreta enzime, care accelereaza descompunerea corpului insectei. Câteva insecte însa reusesc sa supravietuiasca în urcior în asemenea conditii. Larvele unei specii de tântari Wzcomzia smitbii, de fapt traiesc în ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrând si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepentbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor. <br /><br />Plesnitoare: Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor. Nervura principala formeaza un fel de încheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Cei trei peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul de capcana.<br /><br />Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua atingere. (a aceluiasi per, sau al altuia) provoaca în radacina plantei o excitatie pentru închiderea capcanei. Indiferent de caz, la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem se declansare în doi timpi: prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, în urma unei picaturi de ploaie.<br /><br />Dupa activarea capcanei, aceasta se închide imediat, într-o fractiune de secunda. Între dinti ramâne un spatiu suficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. În schimb, daca prada este mai mare, capcana se va închide treptat, în câteva ore, pâna când victima este zdrobita.<br /><br />Capcane adezive: Capcanele plantelor din Drosera si Drosophzllum, Pinguicula, respectiv Bzblis, sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule, în momentul în care vor zbura de pe planta. Miscarile produse în încercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece în directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strâns.<br /><br />Capcane veziculare: Plantele care apartin genului Uticularia respectivb Polzpompholzs, traiesc în balti. Veziculele pirifoeme care cresc pe frunze se pot închide cu un capac. Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut închis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide, care va atrage prada, si în acelasi timp va întari capacul.<br /><br />Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pâna la nivelul capacului, care se si deschide imediat dupa ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune împinge capacul în interior, iar victima este aspirata împreuna cu apa. Capacul se închide, glandele elimina apa din vezicula, iar digestia pradei este începuta.<br /><br />Capcane vârsa: Genlisea se gaseste deseori în vecinatatea plantelor din genul Utricularia. Este o specie de trandafir, care pluteste în apele mai putin adânci, partial scufundata. Frunzele sunt împartite de un pedicul scurt în doi lobi, fiind scufundate in apa. Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de la acest nivel secretând o substanta lipicioasa. Perii orientati în jos, permit patrunderea vietuitoarelor acvatice în capcana, dar iesirea este împiedicata.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-868037728979538271?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-22334505405750491692008-12-04T07:57:00.000-08:002008-12-04T07:58:03.978-08:00STEAUA SUS RASARE <br />CA O TAINA MARE <br />STEAUA STRALUCESTE <br />SI LUMII VESTESTE<br /><br />CA ASTAZI CURATA <br />PREANEVINOVATA <br />FECIOARA MARIA <br />NASTE PE MESIA<br /><br />MAGII CUM ZARIRA <br />STEAUA SI PORNIRA <br />MERGAND DUPA RAZA <br />PE HRISTOS SA-L VAZA<br /><br />SI DACA PORNIRA <br />INDATA-L GASIRA <br />LA DANSUL INTRARA <br />SI SE INCHINARA<br /><br />CU DARURI GATITE <br />LUI HRISTOS MENITE <br />LUAND FIECARE <br />BUCURIE MARE<br /><br />CARE BUCURIE <br />SI AICI SA FIE <br />DE LA TINERETE <br />PAN-LA BATRANETE<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2233450540575049169?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-69114780095964190712008-12-04T07:55:00.000-08:002008-12-04T07:57:32.129-08:00O, CE VESTE MINUNATA IN VIFLAIM NI SE-ARATA, <br />CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA. <br />CERUL STRALUCEA, INGERUL VENEA,PE-O RAZA CURATA.<br /><br />CA LA VIFLAIM MARIA, SAVARSIND CALATORIA, <br />INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA. <br />INTR-UN MIC SALAS LANGA-ACEL ORAS, A NASCUT PE MESIA.<br /><br />PASTORILOR DIN CAMPIE LE VESTESTE-O BUCURIE: <br />ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII. <br />ASTAZI S-A NASCUT CEL FAR-DE-NCEPUT,CUM AU ZIS PROROCII.<br /><br />PASTORII VAZAND O ZARE,DIN CER O LUMINA MARE, <br />EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU. <br />EI FLUIERAU,INGERII CANTAU SI CU TOTI SE BUCURAU.<br /><br />IN COLIBA PASTOREASCA VRUT-A DOMNUL SA SE NASCA, <br />FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA. <br />FIUL SAU CEL SFANT NOUA PE PAMANT SA NE MANTUIASCA.<br /><br />PASTORII CUM AUZIRA SPRE LACASUL SFANT PORNIRA, <br />UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA. <br />UNDE AU AFLAT PRUNC PREALUMINAT SI IL PREAMARIRA.<br /><br />PE FIUL IN AL SAU NUME TATAL L-A TRIMIS IN LUME, <br />SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA. <br />SA SE NASCA , SI SA CREASCA, SA NE MANTUIASCA.<br /><br />E IISUS, PASTORUL MARE, TURMA CA EL NIMENI N-ARE. <br />NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE. <br />NOI IL LAUDAM, SI NE INCHINAM, CU CREDINTA TARE.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6911478009596419071?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-3001593259512889272008-12-04T07:54:00.002-08:002008-12-04T07:55:13.494-08:00MOS CRACIUN CU PLETE DALBE, <br />A SOSIT DE PRIN NAMETI <br />SI ADUCE DARURI MULTE <br />LA FETITE SI BAIETI. <br />MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.<br /><br /><br />DIN BATRANI SE POVESTESTE, <br />CA-N TOTI ANII NEGRESIT <br />MOS CRACIUN PRIBEAG SOSESTE <br />NICIODATA N-A LIPSIT. <br />MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.<br /><br /><br />MOS CRACIUN CU PLETE DALBE, <br />A SOSIT DE PRIN NAMETI <br />SI ADUCE DARURI MULTE <br />LA FETITE SI BAIETI. <br />MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.<br /><br /><br />MOS CRACIUN CU PLETE DALBE, <br />INCOTRO VREI SA APUCI? <br />TI-AS CANTA FLORILE DALBE, <br />DE LA NOI SA NU TE DUCI. <br />MOS CRACIUN, MOS CRACIUN.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-300159325951288927?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-38320787952940452892008-12-04T07:54:00.001-08:002008-12-04T07:54:30.449-08:00REFREN: <br /><br />LINU-I LIN SI IARASHI LIN, <br />BATE VANTUL FRUNZA LIN, <br />LIN SI IARASHI LIN. 2X2<br />SUS, LA POARTA RAIULUI <br />PASTE TURMA TATALUI<br /><br />REFREN<br /><br />DAR LA POARTA CINE STA, <br />STA CHIAR MAICA PRECISTA,<br /><br />REFREN<br /><br />LANGA EA, UN LEGANEL, <br />CU UN COPILAS IN EL,<br /><br />REFREN<br /><br />COPILASUL CAND PLANGEA, <br />MAICA SFANTA-L LEGANA,<br /><br />REFREN<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3832078795294045289?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-6345465079601438472008-12-04T07:53:00.000-08:002008-12-04T07:54:00.908-08:001.SCOALA GAZDA DIN PATUT, FLORILE DALBE <br /> SI NE DA UN COLACUT, FLORILE DALBE.<br /><br /><br />2.CA MAMUCA N-O FACUT, FLORILE DALBE <br /> TARATA N-O FI AVUT, FLORILE DALBE.<br /><br /><br />3.PE CÂND SÂT' O CAPATAT, FLORILE DALBE <br /> COVATA I S-O CREPAT, FLORILE, FLORILE DALBE.<br /><br /><br />4.L-O SFADIT MAMA PE TATA, FLORILE DALBE <br /> DI CE S-O CREPAT COVATA, FLORILE DALBE.<br /><br /><br />5.CÂND COVATA O LIPIT, FLORILE DALBE <br /> CUPTORUL L-I S-O URNIT, FLORILE DALBE.<br /><br /><br />6.CÂND CUPTORUL A TOMNIT ,FLORILE DALBE <br /> ANUL NOU A SI VENIT, FLORILE DALBE.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-634546507960143847?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-39203312949814746182008-12-04T07:52:00.002-08:002008-12-04T07:53:20.483-08:00BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN! <br />NE DATI ORI NU NE DATI? <br />NE DATI ORI NU NE DATI, <br />NE DATI, NE DATI? <br /><br /><br />BUNA DIMINEATA LA MOS AJUN! <br />NE DATI ORI NU NE DATI? <br />NE DATI ORI NU NE DATI, <br />NE DATI, NE DATI?<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3920331294981474618?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-5581523365731625802008-12-04T07:52:00.001-08:002008-12-04T07:52:50.715-08:00ASTAZI S-A NASCUT HRISTOS <br />MESIA CHIP LUMINOS <br />LAUDATI SI CANTATI, <br />SI VA BUCURATI!<br /><br /><br />MITITEL INFASATEL, <br />IN SCUTEC DE BUMBACEL <br />LAUDATI SI CANTATI <br />SI VA BUCURATI!<br /><br /><br />VANTUL BATE, NU-L RAZBATE, <br />NEAUA NINGE, NU-L ATINGE <br />LAUDATI SI CANTATI <br />SI VA BUCURATI!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-558152336573162580?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-55010505962870600372008-12-04T07:51:00.002-08:002008-12-04T07:52:16.711-08:00O, brad frumos, o, brad frumos,<br />Cu cetina tot verde,<br />Tu esti copacul credincios,<br />Ce frunza nu si-o pierde.<br /><br /><br /><br />O, brad frumos, al lui Hristos,<br />Verdeata ta imi place,<br />Oricand o vad sunt bucuros,<br />Si vesel ea ma face.<br /><br /><br /><br />O, brad frumos, o, brad frumos,<br />Cu frunza neschimbata,<br />Ma mangai si ma faci duios,<br />Si ma-ntaresti indata.<br /><br /><br /><br />O, brad frumos, al lui Hristos,<br />Verdeata ta imi place,<br />Oricand o vad sunt bucuros,<br />Si vesel ea ma face.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5501050596287060037?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-81615072831306049362008-12-04T07:51:00.001-08:002008-12-04T07:51:46.675-08:00Veniti, astazi, credinciosi<br />Sa saltam, sa saltam,<br />De nasterea lui Hristos<br />Sa ne bucuram, sa ne bucuram.<br /><br /><br /><br />Ca el astazi, in Viflaim,<br />S-a nascut, s-a nascut,<br />Precum au vestit prorocii,<br />Mai de mult, mai de mult.<br /><br /><br /><br />Din Maria Preacurata<br />S-a nascut, s-a nascut,<br />Mantuire astazi noua,<br />Ne-a facut, ne-a facut.<br /><br /><br /><br />In iesle cu vitele,<br />S-a culcat, s-a culcat,<br />Cu un prunc mic, in scutece,<br />Infasat, infasat.<br /><br /><br /><br />Cei trei Crai din rasarit<br />Se ivesc, se ivesc,<br />Aur, smirna si tamaie<br />Ii daruiesc, ii daruiesc.<br /><br /><br /><br />Ingeri si pastori cantare<br />I-au adus, i-au adus.<br />Si noi sa-i cantam marire,<br />Intru cei de sus, intru cei de sus.<br /><br /><br /><br />Pace si buna-nvoire<br />Pe pamant, pe pamant,<br />Ca azi s-a nascut in lume,<br />Domnul sfant, Domnul sfant.<br /><br /><br />ASEARA PE ASFINTIT<br /><br /><br />Aseara, pe asfintit,<br />Mandra stea ne-a rasarit.<br />Dupa care noi ne-am dus, <br />Sa-l cautam pe Iisus. <br />Pe fiutul Mariei,<br />In pamantul Galileii. <br /><br /><br />Zice-se ca, Maria<br />Din casa-n casa umbla,<br />Sa nasca pe Mesia.<br />Sintr-o pestera a intrat,<br />De nimeni nu s-a ntrebat.<br /><br /><br />Aici Domnul s-a nascut,<br />Ce l-am asteptat de mult.<br />Ingerii, cu flori in mana,<br />Impletesc mandra cununa.<br />Pe cununa-i scris frumos,<br />Astazi s-a nascut Hristos.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8161507283130604936?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-40265575162822841982008-12-04T07:50:00.000-08:002008-12-04T07:51:12.917-08:00O, ce veste minunata! <br />In Viflaim ni s-arata,<br />Ca a nascut Prunc,<br />din Duhul Sfant,<br />Fecioara curata. <br /><br /><br />Mergand Iosif cu Maria,<br />In Viflaim a se scrie,<br />Intr-un mic salas,<br />langa oras,<br />A nascut pe Hristos.<br /><br /><br />Pe Fiul pe cel din vecie,<br />Ce la trimis Tatal mie,<br />Ea sa-l nasca,<br />El sa creasca,<br />Sa ne mantuiasca.<br /><br /><br />Pastorii vazand o zare,<br />Din cer o lumina mare,<br />Ei fluierau,<br />ingerii cantau,<br />Cu toti se bucurau.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4026557516282284198?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-43399262519060981612008-12-04T07:49:00.000-08:002008-12-04T07:50:31.494-08:00Din an in an sosesc mereu,<br />La geam cu Mos Craciun,<br />E ger cumplit, e drumul greu,<br />Da-i obicei strabun.<br />E ger cumplit, e drumul greu,<br />Da-i obicei strabun.<br /><br /><br />Azi cu stramosii cant in cor,<br />Colindul sfant si bun.<br />Tot "Mos" era si-n vremea lor,<br />Batranul Mos Craciun.<br />Tot "Mos" era si-n vremea lor,<br />Batranul Mos Craciun.<br /><br /><br /><br />E sarbatoare si e joc,<br />In casa ta acum.<br />Dar sunt bordeie fara foc<br />Si maine-i Mos Craciun.<br />Dar sunt bordeie fara foc<br />Si maine-i Mos Craciun.<br /><br /><br /><br />Acum te las, fii sanatos,<br />Si vesel de Craciun.<br />Dar nu uita, cand esti voios<br />Romane, sa fii bun!<br />Dar nu uita, cand esti voios<br />Romane, sa fii bun!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4339926251906098161?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-78883919881955866812008-11-23T12:16:00.000-08:002008-11-23T12:27:32.460-08:00<a href="http://1.bp.blogspot.com/__nn83Zye0m0/SSm7tXVwJZI/AAAAAAAAAAw/m03I01SHeH8/s1600-h/untitled1.bmp"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5271951226847634834" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 261px; CURSOR: hand; HEIGHT: 123px" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/__nn83Zye0m0/SSm7tXVwJZI/AAAAAAAAAAw/m03I01SHeH8/s320/untitled1.bmp" border="0" /></a><br /><span style="color:#ffffff;">.<br />.<br />.</span><br /><span style="color:#ffffff;"></span><br /><span style="color:#ffffff;">.<br /></span><br /><span style="color:#ffffff;"></span><br /><span style="color:#ffffff;"></span><br /><span style="color:#ffffff;">.</span><br />Multi ani sa implinesti,<br />Alaturi de cei dragi sa traiesti !<br />Sa-ti fie viata numai o floare,<br />Iar zambetul tau - o sarbatoare !<br /><br />Suntem mereu alaturi de tine,<br />Ne gandim si azi si maine<br />La fata plecata departe,<br />Ce o simtim mereu aproape.<br /><br />Dorul de tine e prea greu<br />In aceste zile, acum si mereu,<br />Te iubim din suflet, cu dragoste,<br />Asteptand a ta reintoarcere.<br /><br />Esti dragostea si sufletul nostru,<br />Esti in gandul ce n-are un spatiu,<br />Iubirea pentru tine o simtim mereu,<br />Atat la bine, cat si la greu.<br /><br />Ii multumim celui ce-ti este aproape<br />Ce te iubeste zi si noapte !<br />Este alaturi de tine in gand,<br />De ai nevoie tarziu sau curand.<br /><br />Plina de dragoste-mi este inima<br />Ce-ti trimite din tara lumina<br />Pentru intelegere si cumpatare,<br />"La multi ani" si bunastare !<br /><br />Cu toata dragostea, mama !<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-7888391988195586681?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-54953544729416493792008-11-14T14:35:00.000-08:002008-11-14T14:36:12.837-08:00<div align="center"> </div><div align="center">In urma declaratiilor D.lui Aurel Cornea, liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, ca “vom ajunge la greva generala in invatamant”, si raspunsul negativ al Ministrului Finantelor, ca “nu sant bani pentru invatamant”, rezultatul este: “de luni grava in invatamant”.<br /><br /><br />In acest moment, pentru invatamantul superior bugetul actual prevede o suma de cca 0,054% procente din PIB. Sindicatele solicita 0,2% din PIB.<br /><br /><br />V-as ruga, parinti si colegi, sa imi spune-ti parerea dvs despre aceasta greva.<br /><br /><br />enea.niculina@yahoo.com. </div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5495354472941649379?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-21311313707476743022008-11-14T14:34:00.000-08:002008-11-14T14:35:17.329-08:00<div align="center"> </div><div align="center">Galaxiile :<br /><br />Stelele, impreuna cu alte corpuri cosmice, sunt grupate in aglomerari imense numite galaxii. Dupa unele aprecieri, in Univers ar exista peste 100 de miliarde de galaxii. Unele dintre ele sunt concentrate in anumite parti ale Universului formand roiuri de galaxii.<br /><br />Galaxia noastra (Calea Lactee)<br /><br />Pamantul este situat, impreuna cu Soarele, intr-o galaxie numita Calea Lactee, care cuprinde aproximativ 200 miliarde de stele. Aceasta galaxie are forma lenticulara, cu axa mare de aproximativ 100 000 ani-lumina. Aglomerarea stelelor din Galaxia noastra formeaza, pe bolta cereasca, o fasie mai luminoasa.</div><div align="center"><br />Constelatiile :<br /><br />Noi vedem stelele grupate pe bolta cereasca si acestor grupari li s-au spus constelatii. Datorita formei acestor grupari, constelatiile au fost asemuite cu unele fiinte sau obiecte si li s-au dat denumiri corespunzatoare.Datorita miscarii de revolutie a Pamantului, in decursul unui an observam Soarele proiectat in dreptul a 12 dintre constelatii. Acestora li s-au spus constelatii zodiacale. Considerand ca pozitia Soarelui in raport cu constelatiile ar influenta soarta oamenilor din momentul nasterii lor, s-a elaborat horoscopul, in incercarea de a prevedea viitorul.<br />Dintre constelatii, are o importanta aparte Carul Mic, deoarece contine Steaua Polara, care indica nordul in emisfera noastra.Corpurile reci din Univers sunt grupate in jurul unor stele, constituind sisteme stelare, cum este Sistemul Solar.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2131131370747674302?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-46139290963795033132008-11-14T14:33:00.000-08:002008-11-14T14:34:12.918-08:00<div align="center">Problema originii Universului si a Sistemului Solar a preocupat pe oameni de multa vreme. S-au emis diverse ipoteze care au incercat sa raspunda la aceastapreocupare.<br />In ultima vreme se raspandeste tot mai mult asa-numita ipoteza a marii explozii (big-bang, in limba engleza).Aceasta ipoteza se bazeaza pe unele date obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizica atomica si nucleara.<br />O constatare imprtanta este acea a expansiunii Universului in urma acestei explozii. Observatiile astrofizice au dus la concluzia ca galaxiile se deplaseaza in spatiu, indepartandu-se intre ele. Totodata, s-a constatat existenta, in Univers, a unor radiatii care ar data din timpul marii explozii.<br />Conform cu aceasta teorie, initial toata materia existenta astazi in Univers era concentrata intr-un corp mic, extrem de fierbinte, o "minge de foc". Materia era reprezentata prin particule elementare si antiparticule.S-a produs o expansiune foarte rapida a acestei materii fierbinti, ca o imensa explozie. Ca urmare a expansiunii, materia se racea incat la dublarea volumului se injumatatea valoarea temperaturii.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4613929096379503313?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-85454788441155637802008-11-14T14:32:00.000-08:002008-11-14T14:33:28.060-08:00<div align="center">Universul este constituit din totalitatea corpurilor si fenomenelor cosmice si a spatiului dintre ele. Este cel mai vast si mai complex sistem de organizare si de manifestare a materiei.Desi a perfectionat continuu mijloacele de cercetare, omul a reusit sa exploreze doar o mica parte din Univers, caruia i se spune Univers observabil sau Metagalaxie. Restul universului, inca nu a fost observat, dar face parte si el din Universul fizic.</div><div align="center"><br />Date fiind dimensiunile uriase ale partii deja observate, se considera ca Universul este infinit in spatiu. Totodata, se apreciaza ca el este infinit in timp, deoarece materia nu poate fi creata din nimic; ea doar isi schimba continuu formele de organizare.</div><div align="center"><br />Se constata ca in Univers o mare parte a materiei este organizata in corpuri individualizate, de diferite dimensiuni si cu proprietati distincte. Dar spatiul dintre aceste corpuri nu este lipsit de materie. In el se gasesc particule de materie dispersate, este strabatut de radiatii electromagnetice si cosmice si de campuri gravitationale. In felul acesta, Universul este "impregnat" de materie si de manifestarile ei.<br />Cea mai mare parte din Univers ste organizata in corpuri distincte cu proprietati diverse, cum sunt stelele si galaxiile.<br /><br />In Univers exista mari cantitati de materie care nu este organizata in corpuri distincte. Ea se afla sub forma de praf si gaze dispersate in spatiul cosmic. Se poate constata o tendinta de aglomerare a acestei materii neorganizate in imensi nori de materie ceva mai densa carora li se spune nebuloase. Ele apar ca pete mai luminoase pe bolta cereasca.</div><div align="center"><br />Unele dintre corpurile cosmice sunt incandescente si emit lumina si caldura in spatiul inconjurator.Acestea sunt stelele.Ele se deosebesc prin dimensiuni, temperatura, culoare si luminozitate. Unele au temperaturi foarte mari, dar au luminozitate si dimensiuni reduse. Ele sunt numite pitice albe. Altele au dimensiuni uriase si sunt numite gigante.</div><div align="center"><br />Unele stele au densitati atat de mari incat atractia lor nu permite luminii sa se disperseze in spatiu si de aceea li se spune gauri negre.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8545478844115563780?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-10798074008910021252008-09-08T09:22:00.000-07:002008-11-27T00:10:05.691-08:00<div align="center">Fenomenul de eclipsa apare trei corpuri ceresti sunt aliniate astfel incat unul dintre ele, vazut de pe alt corp, pare acoperit de al treilea corp. Dar, in general, termenul de eclipsa este folosit doar in cadrul unor trei corpuri ceresti:Pamantul, Luna si Soarele. In acest cadru, exista doar doua tipuri de eclipsa: cea de Soare si cea de Luna.<br />Eclipsele de Soare au loc atunci cand Soarele, Luna si Pamantul sunt perfect aliniate, astfel incat Soarele este acoperit de Luna. Acest fenomen este o coincidenta cosmica, deoarece de pe Pamant Luna si Soarele par de aceeasi marime. Acest lucru se datoreaza faptului ca Soarele este de 400 de ori mai mare decat Luna, dar este si de 400 de ori mai departe de Pamant decat aceasta. Eclipsele de Soare, dar si de Luna pot fi totale sau partiale. Aici, eclipsa partiala este atunci cand Luna acopera doar partial Soarele, iar cea totala atunci cand Soarele este complet acoperit.<br />In timpul eclipsei totale, in jurul Lunii se formeaza un disc de lumina, reprezentand exploziile si portuberantele solare ce nu pot fi acoperite. Si, datorita fenomenului prin care Luna se departeaza de Pamant (cam 1,6 cm pe an), in cateva mii de ani, discul de lumina din jurul Lunii ve deveni mai mic decat acum.</div><div align="center"><br />Eclipsa totala de Soare</div><div align="center"><br />Diagrama eclipsei de Soare Eclipsele de Luna au loc atunci cand Luna este acoperita de umbra Pamantului. Asemenea celor de Soare, acestea pot fi totale sau partiale. Si, datorita atmosferei terestre, Luna in timpul unei eclipse pare rosiatica.</div><div align="center"><br />Eclipsa partiala de Luna.<br /><br />Mai exista si eclipse intre alte corpuri ceresti, si acestea se numesc ocultatii. Unele dintre cele mai interesante sunt acelea dintre Jupiter, satelitii sai si Soare.Desi astazi eclipsele sunt un fenomen admirat, nu a fost mereu asa. In antichitate, incasii credeau ca eclipsa de Soare este un blestem ceresc, si ca Luna inghite Soarele. De aceea, ei trageau cu sageti in Luna pentru a o indeparta. Dar in zilele noastre, eclipsa este unul dintre cele mai frumoase evenimente ceresti.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1079807400891002125?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-78655960344087012682008-09-08T09:20:00.000-07:002008-09-08T09:22:05.648-07:00O consecinta directa a populatiei diferitelor regiuni de pe Glob si a diferentierilor in raspandirea populatiei o constituie densitatea populatiei care reprezinta raportul dintre numarul de locuitori si suprafata teritoriului pe care acestia o ocupa, respectiv locuitori pe km2 .<br />Populatia Terrei este repartizata in 191 de entitati statale si peste 50 de teritorii dependente si depaseste 6 miliarde locuitori.Repartitia populatiei pe continente prezinta mari contraste privitoare la numarul de locuitori.La nivel planetar, densitatea populatiei a crescut si continua sa creasca direct proportionala cu populatia mondiala.Fata de media statistica mondiala (cca 45 loc/km2 ), densitatea reala este mai mare, intrucat exista intinse suprafete ale Terrei ocupate cu deserturi, ghetari si zapezi permanent, regiuni semiaride si alte terenuri improprii locuirii.De fapt,densitatea populatiei planetei este cel putin dubla fata de cea raportata la intregul uscat terestru ceea ce n-ar insemna totusi foarte mult.Daca se raporteaza insa populatia planetei numai la suprafata afectata terenurilor arabile si culturilor permanente, aspectul problemei se schimba.<br /><br /> Pe continente valori peste media mondiala se inregistreaza doar in Asia (circa 130 loc./km2) si in Europa (peste 70 loc./km2),celelalte continente avand valori sub media planetara: Africa (circa 30 loc./km2), America (circa 20 loc./km2) si Oceania (circa 3 loc./km2).Pe tari, diferentierile sunt si mai mari.In unele ministate, de pilda, densitatea atinge valori extrem de mari: Monaco-peste 16000 loc./km2, Singapore-aproape 5000 loc./km2 etc.In ceea ce priveste celelalte categorii de state, cele mai mari densitati se inregistreaza intr-o serie de tari asiatice, cum sunt Bangladesh (aproape 900 loc./km2), Coreea de Sud, Japonia, India, Sri Lanka (peste 300 loc./km2), Vietnam, Filipine (peste 200 loc./km2), etc.Un alt continent cu multe tari avand o densitate ridicata este Europa: Olanda (peste 400 loc./km2), Belgia (peste 300 loc./km2), Marea Britanie, Germania, Italia (peste 200 loc./km2) s.a.<br /><br /> Cele mai reduse densitati se inregistreaza in tari de regula intinse, care se suprapun unor conditii naturale mai putin favorabile locuirii, fie deserturi si semideserturi (Australia, Namibia, Mongolia -fiecare avand in jur de 2 loc./km2), fie paduri ecuatoriale (Brazilia, R.D.Congo s.a,-sub 20 loc./km2) ori temperate si reci (Canada,partea siberiana a Rusiei s.a.).Pe regiuni naturale, densitati foarte mari (peste 1000 loc./km2, dar ajungand in unele cazuri la 2000 loc./km2) se inregistreaza in zona vailor unor mari fluvii (Nil, Gange, Changjiang, Huang He, Tigru,Eufrat s.a.)- vai ce au adaposti, din vechi timpuri, stralucite civilizatii-, in unele campii (Campia Chinei de Est, Campia Indo-Gangetica, Campia Padului s.a.) si insule (Java; Honshu in Arhipeleagul Japonez s.a.), precum si in unele regiuni cu o indelungata traditie industriala (Middlands in Marea Britanie, Ruhr in Germania s.a.), in unele zone litorale, in arealele marilor metropole. La polul opus, regiunile naturale cu cele mai reduse densitati sunt cele improprii locuirii.<br /><br />Se disting mai multe feluri de densitati:<br /> <br />densitatea medie sau densitatea generala a populatiei, care exprima raportul dintre numarul locuitorilor stabili dintr-un teritoriu si suprafata teritoriului in cauza , fiind exprimata in locuitori pe km2 sau pe hectar.<br /> <br />Se calculeaza pe baza formulei:<br /><br />D= , unde :<br /> <br />D= densitatea medie; Np=numarul populatiei; St=suprafata teritoriului;<br /><br />densitatea populatiei agricole : raportul dintre numarul locuitorilor si terenul agricol, fie acesta din urma total sau numai cultivat ori cultivabil;densitatea urbana: raportul dintre numarul de locuitori si suprafata totala sau, eventual, numai cea pe care se afla cladiri, intr-un oras;densitatea asezarilor: pentru sate se calculeaza la 100 km2 de teritoriu, iar pentru orase la 1000 km2.<br /> <br /> Se pot calcula si alte densitati, printre care cele ale populatiei pe unitati de relief.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-7865596034408701268?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-2954749577647372522008-09-08T09:18:00.000-07:002008-09-08T09:20:14.522-07:00Conditiile climatice de ansamblu. La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite "arii ciclonale" si respectiv "arii anticiclonale") - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in raport insa si cu unii factori locali.<br /><br /> Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca urmare a "efectului de foehn" de la inceputul primaverii.<br /><br /> In latitudine, deoarece teritoriul tarii noastre se desfasoara doar pe cinci grade, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza. totusi o medie anuala cu peste 2°C mai scazuta in nord fata de Campia Romana, din sud.Marea Neagra, intrucat este inconjurata de mari intinderi continentale, exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm (ierni relativ blande si veri lipsite de canicule).<br /><br /> Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.<br /><br /> Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.<br /><br /> Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si in altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23° in Campia Romana. Aici "zilele tropicale" (adica cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza intre -2°C in Campia de Vest, usor sub 0°C pe litoral, -3°C in Campia Romana si -4°C in Campia Jijiei.<br /><br /> Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26° obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in Campia Romana. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5°C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5°C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-se convergentei mai multor factori ocazionali.<br /><br /> Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea (v. pag. 64).<br />Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-295474957764737252?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-59915763648534052872008-08-10T08:39:00.000-07:002008-08-10T08:41:18.434-07:00<div align="center"><br /><br /><strong>Suprafata:10.443.000<br /><br />Populatie:508.000.000<br /><br />Cea mai mare tara:Rusia<br /><br />Cea mai mica tara:Vatican<br /><br />Cel mai mare varf:m.Elbrus(5.642)<br /><br />Cel mai mare lac:La doga<br /><br />Cel mai lung fluviu:Volga<br /></strong> </div><div align="center"> </div><div align="center"><br /><strong><span style="font-size:180%;">Europa estica</span></strong><br /> </div><div align="center"> </div><div align="center"><br />Belarus are o suprafata de 207.600 km.Populatia este de 10.439.916 loc.Capitala este Minsk iar limba care se vorbeste este belarusa sau rusa.<br /><br />Cehia are o suprafata de 78.864 km si o populatie de 10.318.958.Capitala este Praga iar limba vorbita este cea ceha.<br /><br />Ungaria are 93.093 km si o populatie de 10.200.000 loc.Capitala este Budapesta iar limba vorbita este maghiara.<br /><br />Moldova are o suprafata de 33.700 km si o populatie de 4.475.232.Capitala este Chisinau iar limba este romana.<br /><br />Polonia are o suprafata de 312.680 km si o populatie de 38.700.291.Capitala este Varsovia iar limba vorbita este poloneza.<br /><br />Romania are o suprafata de 238.391 km si o populatie de21.399.114 loc.Capitala este Bucuresti iar limba vorbita este romana.<br /><br />Ucraina are o suprafata de 606.700 fiind a 2 tara ca marime din Europa.Are o populatie de 50.684.635 loc. Capitala este Kiev iar limba vorbita este ucrainiana.<br /><br />Franta este a treia tara ca marime din Europa. Franta are o bogata traditie si o istorie zbuciomata.Franta este o tara muntoasa care contine si foarte multe rauri. In Franta traiesc multi fermieri. Relieful permite cultivarii sa fie bogata in fiecare an. Paris este centrul artei. Cateva monumente sunt: muzeul Louvre, Turnul Eiffel, Catredala Notre dame.<br /><br />Germania este o tara mare situata in centrul Europei,marginita de 9 tari.<br /><br />Germania are o suprafata de 356.910 km si o populatie de 84.068.216 loc.Capitala este Berlin iar limba vorbita este germana.<br /><br />Albania are o suprafata de28.748 km,si o populatie de 3.293.252.Capitala este la Tirana iar limba vorbita este:albaneza sau greaca.<br /><br />Bosnia are o suprafata de 51.129 km,si o populatie de 3.607.734.Capitala este la Sarajevo iar limba vorbita este croata sau sarba.<br /><br />Bulgaria are o suprafata de 110.994 km si o populatie de 8.652.745. Capitala este Sofia iar limba vorbita este bulgara sau turca.<br /><br />Grecia are o suprafata de 131.957 km,si o populatie de 10.583.126 loc.Capitala este la Atena iar limba vorbita este greaca.<br /><br />Turcia are o suprafata de 779.450 km,si o populatie de 58.775.000.Capitala este Ankaraiar limba vorbita este turca.<br /><br />Italia a fost si este o tara civilizata din antichitate pana in zilele noastre.Este o tara mare si populata(301.268 km);(57.534.088 loc)Capitala este Roma iar limba vorbita este italiana.<br /><br />Olanda are o suprafata de 41.041 km,si o populatie de 15.653.091.Capitala este Amsterdam iar limba vorbita este olandeza.<br /><br />Danemarca are o suprafata de 43.069si o populatie de 5.268.775. Capitala este la Copenhaga iar limba vorbita este daneza.<br /><br />Yugoslavia are o suprafata de 102.173 km si o populatie de 10.655.317 loc.Capitala este la Belgrad iar limbile vorbite sunt:sarba,croata sau albaneza.<br /><br />Finlanda are o suprafata de 338.000 km si o populatie de 5.109.148.Capitala este la Helenski iar limbile vorbite sunt finlandeza si suedeza.<br /><br />Norvegia este o tara relativ mare(324.219 km) dar nu este foarte populata(4.404.456 loc).Capitala este Oslo iar limba vorbita este norvegiana.<br /><br />Suedia este o tara mare dar ca si Norvegia nu este foarte populata(449.964 km.), (8.946.193 loc).Capitala este la Stokholm iar limba vorbita este suedeza.<br /><br />Spania are o suprafata de 504.750 km si o populatie de 39.244.195.Capitala este la Madrid iar limbile vorbite sunt:spaniola,catalana,galiciana si basca.<br /><br />Portugalia are o suprafata de 92.082 km si o populatie de 9.867.654 loc.Capitala este la Lisabona iar limba vorbita este:portugheza.<br /><br />Austria are o suprafata de 83.855 km si o populatie de 8.045.078 loc.Capitala este la Viena iar limba vorbita este germana.<br /><br />Elvetia are o suprafata de 41.293 km,si o populatie de 7.248.984 loc.Capitala este la Berna iar limba vorbita este franceza,italiana,germana sau reteromana.<br /><br />Anglia are o suprafata de 244.100 km si o populatie de 58.610.182.Capitala este la Londra iar limba vorbita este engleza sau galeza.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5991576364853405287?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-26922461698027034832008-08-10T08:33:00.000-07:002008-08-10T08:35:35.243-07:00Vechii greci si romani au cazut de acord ca omenirea a creat sapte mari minuni in lume.De vreme ce acesti observatori nu au calatorit niciodata in India, China sau America, lista lor a inclus numai minunile din "lumea lor proprie" - pamanturi in sau langa malurile Mediteranei de Est. Dar in acea regiune existau remarcabile capodopere de arhitectura si inginerie.<br /><br />Aceste monumente au fost ordonate de catre antici astfel :Marea Piramida a lui Khufu (C 2600 BC)<br /><br />Aceasta a fost cea mai mare piramida egipteana, care servea drept loc de inmormantare al faraonilor, in special pe perioada Vechiului Regat. Unele liste includ toate piramidele si Marele Sfinx de la Giza.<br /><br />Piramidele din Egipt, ridicate la Giza in timpul dinastiei a IV-a (C.2680 - C.2544 BC) sunt cele mai vechi dintre cele sapte minuni si singurele care s-au pastrat relativ intacte pana in ziua de azi.<br /><br />Gradinile Suspendate ale Babilonului (C 600 BC)Gradinile au fost ridicate de catre regele babilonian Nabucodonosor II in anul 600 BC. Regele a avut probabil intentia sa-i reaminteasca sotiei sale Median de muntii sai natali, munti care aratau ca niste terase fixate.<br /><br />Statuia lui ZEUS (C 450 BC)Statuia masura 12 m si-l reprezenta pe Zeus stand pe tron. Placat cu aur si fildes, a fost creat de catre Phidias, un sculptor grec. Statuia era amplasata in Templul lui Zeus din Olimpia, Grecia.<br /><br />Templul Zeitei Artemis (356 BC)Acest templu minunat ornamentat a fost construit la Ephesus in Grecia C. 500 BC de catre Croesus, regele Lydiei, si reconstruit in 356 BC. A fost renumit pentru lucrarile de arta care il impodobeau.A fost distrus de catre Goti in anul AD 262.<br /><br />Mausoleul de la Halicarnassus (C 353 BC)Mausoleul a fost un mormant monumental de marmura, ridicat pentru regele Mausolus de Caria in Asia Mica. Era inaltat rectiliniu pana la o platforma care suporta 36 coloane si o piramida, iar in partea superioara un car de lupta tras de patru cai.Mausoleul a fost in mare parte distrus de un cutremur undeva intre anii AD 1100 si 1500. Numele "mausoleu" folosit pentru locuri tip monumente pentru inmormantari a fost preluat de la regele Mausolus.Bucati rupte din mormant au fost folosite in cladirile locale, si numai cateva fragmente s-au pastrat, conservate la British Museum in Londra.<br /><br />Colosul din Rodos (280 BC)Colosul a fost o statuie de 30 m a zeului grec al soarelui, Helios. Construit din bronz, intarit cu fier, el se afla la intrarea in portul insulei Rodos.Colosul s-a prabusit intr-un cutremur dupa ce a stat in picioare jumatate de secol, iar ramasitele au fost vandute ca fier vechi de catre arabi in anul 653 AD.<br /><br />Farul din Alexandria (C 280 BC)Farul, mai inalt de 134 m, se afla pe o insula la intrarea in portul Alexandria, Egipt. Un foc ardea in partea de sus a farului, ca un semnal pentru navele din Marea Mediterana. Farul a fost denumit "un prototip al tuturor farurilor moderne".<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2692246169802703483?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-25130234266332266732008-08-10T08:27:00.000-07:002008-08-10T08:33:23.951-07:00<div align="center"><strong><span style="font-size:180%;">Bartolomeo Diaz si descoperirea</span></strong></div><br /><div align="center"><strong>Capului Bunei Sperante</strong></div><div align="center"><strong></strong> </div><br />Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestea erau mici, dar stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea vreme, Pero Almequer.<br /><br />Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa erzulte ca expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari.Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede.In prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din Lisabona in august 1487(iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a mers pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat drumul lui Diego Cao apna in dreptul paralelei 22 latitudine sudica.<br /><br />Dincolo de tropicul sudic el; a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata, culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau padrao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului.<br /><br />Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in urma).<br /><br />Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi spre rasarit.<br /><br />Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu iarba verde, care se inrindea de la apus spre rasarit(3 februarie 1488).<br /><br />Portughezii au zarit pe un deal o cireada de vaci si cativa pastori aproape goi. Diaz a trimis oameni pe tarm sa ia apa. Pastorii, pe care portughezii i-au luat la inceput drept negrii, au manat vacile mai departe, ei insusi ramanand in varful dealului, strigand si dand din maini. Diaz a lansat in ei o sageata din archebuza.<br /><br />Un pastor a fost ucis, iar ceilalti au fugit. Atunci portughezii s-au apropiat de "negrul" ucis si au vazut ca are parul ca "lana", dar pielea de culoarea frunzelor uscate-era mult mai deschisa decat a negrilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor dezarmat a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Koi Koin, pe care nu-l cunoscusera inainte, locuitorii bastinasi ai Africii de Sud. Din acest "Port al pastorilor"(Mossel), Diaz si-a condus corabiile de-a lungul tarmului drept spre rasarit si a ajuns pana la un golf larg deschis spre ocean. De aici coasta cotea lin spre nord-est, in directia Idiei.<br /><br />Diaz a ajuns la concluzia, care s-a dovedit justa, ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in Oceanul Indian, pe care multi il considerasera o mare inchisa. "Calea maritrima spre India in jurul Africii fusese descoperita".Diaz a asejat pe o insulita in golf cel de-al doilea padrao, dar echipajul ambelor corabii, istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean, i-a cerut sa se intoarca in patrie.<br /><br />Temandu-se de o rascoala, Diaz a fost nevoit sa cedeze.<br /><br /><div align="center"><strong><span style="font-size:180%;">Expeditiile lui Cristofor Columb</span></strong></div><br />Expeditia lui Columb s-a desfasurat intre anii 1493-1496. Vestea descoperirii noilor pamanturi si mostrele aduse de Columb dupa prima sa calatorie in vest, au creat o stare de entuziasm general, bazat si pe speranta de a gasi aur din ce in ce mai mult.<br /><br /><br /><div align="center"><strong><span style="font-size:180%;">Exploratori </span></strong></div><br /><br /><ul><li>1487 - Bartolomeu Diaz. In slujba regelui Portugaliei. Descopera capul Bunei Sperante, deschizand drumul spre Oceanul Indian, Asia de sud si sud-est.</li></ul><p> </p><ul><li>1492 - Incercand sa ajunga in India, evitand "ruta Portugheza" din Atlantic, Cristofor Columb descopera America.</li></ul><p> </p><ul><li>Mai 1498 - Vasco da Gama debarca la Calicut, in India4. </li></ul><p> </p><ul><li>1519-1522 - Prima calatorie in jurul lumii, initiata de Magelan(in 1521 el descopera insulele Mariane si Filipine)</li></ul><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-2513023426633226673?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-49207569624945915332008-08-10T08:20:00.000-07:002008-08-10T08:25:42.564-07:00Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.Poate primii care si-au dorit sa calatoresca mult si au inlesnit calatoriile au fost vechii greci.<br /><br /> Ei incheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceasi ocupatie, dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se putea mosteni din tata in fiu.Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de desfasurare a jocurilor festive.<br /> Deosebit de importanta era circulatia spre baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux.<br /><br /> Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar francez.De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data cu secolul xix si s-a manifestat, in primul rand,prin cresterea numarului de calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia.<br /><br /> De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand accent mai ales pe latura de agrement.Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere; in 1880 E-Guy Frenler preciza ca "turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport".<br /><br /> In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual.<br /><br /> Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.<br /><br /><br />FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI<br /><br /><br /> Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman , in general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).<br /><br /> Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrograhica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp.<br /><br /> Acesti factori sunt:cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, moderni-zarea mijloacelor de transport si comunicatii.Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).<br /><br /> Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim:Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.<br /> Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4920756962494591533?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-45271002602285355492008-07-21T13:21:00.000-07:002008-07-21T13:23:13.724-07:00Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor atmnosferici in timp ce acesta se roteste.Cel mai bine poate fi inteleasa ca media schimbarilor de temperatura anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica.<br /><br /> Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent.<br /><br /> Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, in timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor.<br /><br /> Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.<br /><br /> Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.<br /><br /> Cuvantul CLIMA vine din limba greaca, unde klima inseamna inclinatia soarelui. Clima este influentata in principal de radiatia solara si variatiile sale anuale, de latitudine, dar si de structura complexa a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile).<br /><br /> Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamant, microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:modificarea scoartei terestretaierea padurilor secarea lacurilor, baltilor si mlastinilorpoluarea industriala.<br /><br /> Cele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele datorate poluarii industriale in atmosfera cu bioxid de carbon si cu freon.<br /><br /> Poluarea cu bioxid de carbon in cantitati foarte mari produce efectul de sera, adica incalzirea excesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza stratul protector de ozon din paturile inalte ale atmosferei care ne apara de radiatiile ultraviolete.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4527100260228535549?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-43884484162811858782008-07-21T13:14:00.000-07:002008-07-21T13:21:23.703-07:00Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc.<br /><br /><strong>Suprafata:</strong><br /><br />12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)<br /><br /><strong>Clima:</strong><br /><br />maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).<br /><br /><strong>Populatia:</strong><br /><br />748.769 locuitori - alcatuita din: romani ( majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)<br /><br /><br /><strong>Date economice:</strong><br /><br />Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.<br /><br /><strong>Turismul:</strong><br /><br />- cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.<br /><br /><strong>Istoric:</strong><br /><br />Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi. Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii. Incepand cu sec. al-VII-lea i.de Ch. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.<br /><br />Sec I-i. de Ch.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.de Ch. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont". Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII. In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc. 1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea. Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.<br /><br />Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.<br /><br /><strong>Caracteristici Marea Neagra si litoralMarea Neagra:</strong><br /><br />- a treia din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).<br /><br /><strong>Adancime maxima</strong>:<br /><br />2.246 m, cea medie de 1.200 m.; o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).<br /><br /><strong>Salinitatea</strong>:<br /><br />mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.<br /><br /><strong>Clima</strong>:<br /><br />maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.<br /><br />Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C.Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.<br /><br /><strong>Plaja</strong>:<br /><br />orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.Vegetatia si Flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc.<br /><br /><strong>Fauna:</strong><br /><br />Insecte: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita etc. Reptile: broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde.Mamifere: iepuri, dihorii, vulpi si harciogi sunt inatalniti pe teritoriul judetului.Pasari: multe specii de pescarusi.<br /><br /><strong>Lacuri</strong>:<br /><br /><ol><li>Oltina, </li><li>Istria, </li><li>Sinoe, </li><li>Corbul, </li><li>Techirghiol, </li><li>Siutghiol, </li><li>Tatlageac.</li></ol><br /><strong>Rezervatii naturale</strong>:<br /><br />Masivul Cheia - pe malul stang al vaii Casimcea - adaposteste cca.565 de specii rare de flora.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-4388448416281185878?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-8448997062848298402008-07-21T13:08:00.000-07:002008-07-21T13:14:06.391-07:00Munti Carpati:<br /><br />-fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina.<br /><br />-incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului.<br /><br />-au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro.<br /><br />-inaltimea maxima a Carpatilor este 2655m vf.Gerlachovka(M Tatra), iar in Ro inaltimea maxima este de 2544m vf.Moldoveanu(M Fagaras).<br /><br />-in Romania, Muntii Carpati prezinta 3 ramuri:<br /><br /> 1.Carpati Orientali.<br /> 2.Carpati Meridionali.<br /> 3.Carpati Occidentali.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-844899706284829840?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-65600561504635627702008-07-21T13:05:00.000-07:002008-07-21T13:08:22.118-07:00Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elementele importante.<br /> Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase - asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.<br /> Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.<br /><br />2. POLUAREA USCATULUI.<br /><br /> Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de nasurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa.Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in aer sau in stare uscata sau semiuscata.Noroiul contine cantitati importantede substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice (otravitoare).<br /> Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.Multe locuri incare au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si ingropate adecvat la un moment dat pot aparea emanatii de gaze nociv.<br /><br />3.POLUAREA AERULUI.<br /><br /> Poluarea aerului este unul dintre multele handicapuri datorate nevoii crescande de energie pe plan mondial. Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Mai demult acest fenomen se intalnea doar in zonele puternic industrializate si in orase.<br /> Metodele de fertilizare a solului folosite in zilele noastre in agricultura au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producera unor substante poluante cum ar fi ierbicidele, insecticidele.Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate pot duce la boli ale plamanilor cum ar fi : bronsitele sau astmul pulmonar.Gazele freonice, care se produc datorita eliberarii in atmosfera a unor gaze numite freoni ce provin din tuburile de spray, din freonul folosit pentru racirea frigiderelor din detergenti, deterioreaza stratul de ozon, care ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui, deschizand calea spre pamant a componentelor daunatoare din radiatiile solare.<br /> Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.<br /><br />4.POLUAREA APELOR.<br /><br /> Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa.<br /> Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura. Agricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica.<br /> Deasemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6560056150463562770?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-83657290746437626292008-04-09T00:23:00.000-07:002008-11-27T00:15:06.466-08:00Douasprezece meserii, treisprezece saracini. Cine se ocupa de prea multe, greu sa le fac bine pe toate.<br /><br /><br />Devii maestru lucrand-Fabricanto fit faber. Pentru a sti, trebuie sa inveti si mai ales sa faci, sa lucrezi.<br /><br /><br />Invata sa muncesti si sa astepti - Learn to labour and to wait. Ultimul vers din “Un psalm al vietii” (A psalm of life) scris de poetul americanHenry Longfellow . Se citeaza ca un indemn la munca, la rabdare si perseverenta.<br /><br /><br />Munca staruitoare biruie toate - Labor omnia vincit improbus - text care a devenit o raspandita maxima, inca din epoca romana. Marele poet Vergiliu relateaza in versuri cum omul a evoluat de la uneltele primitive , la indeletniciri diversificate. Aceste cuvinte sunt citate de obicei ca stimulent la harnicie si tenacitate .<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8365729074643762629?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-33965047209509290762008-04-09T00:22:00.000-07:002008-11-27T00:15:52.864-08:00Minte scurta, haine lungi – Eminescu. Cuvinte extrase din Scrisoarea V a lui Mihai Eminescu : “Nu uita ca doamna are minte scurta, haine lungi!”. Poetul are aceasta reflectie inspirat de tema pe care o trateaza, de Dadila, simbolul femeii tradatoare.<br /><br /><br />Cine se incalzeste la soare nu-i pasa de luna1. Cine se bucura de protectia sau prietenia unuia foarte puternic, nu se sinchiseste de cei mai putin puternici. In fata inteligentei sau a competentei, mediocritatea si ignoranta palesc.<br /><br /><br /><br />Un intelectual rezolva problemele. Un geniu le evita- Einstein. In viata trebuie sa stii cand poti sa faci fata unor situatii si cand este mai bine sa nu te implici.<br /><br /><br />Omului destept ii ajunge o vorba - Dictum sapienti sat est. Aceste cuvinte apartin poetului comic latin Titus Maccius Plautus. Omului ager la minte nu are nevoie de prea multe explicatii, precizari, lamuriri, un singur cuvant ii este de ajuns pentru a pricepe totul.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-3396504720950929076?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-14710668637111253142008-04-09T00:20:00.000-07:002008-11-27T00:17:27.669-08:00“Citenie - vot lucisee ucenie” - Lectura , iata invatatura cea mai buna . Aceste cuvinte reprezinta un elogiu adus cartilor de catre celebrul poet rus Puskin, intr-o scrisoare adresata fratelui sau in 1822.<br /><br /><br />Repetia este mama invataturii - Repetitio est mater studiorum. Precept profesoral din scolile vechi cu predare in limba latina. Atribuirea acestui dicton lui Quintilian, care a condus una dintre cele mai vestite scoli din Roma, n-a putut fi confirmata prin dovezi. Se citeaza spre a sublinia valoarea repetitiei pentru consolidarea si fixarea studiilor.<br /><br /><br />Ma tem de omul unei singure carti - Timeo hominem unius libri- vorbe atribuite teologului Thomas d’ Aquino. Are 2 sensuri:<br /><br /><ul><li>omul care a citit o singura carte, dar a citit-o intens, cu seriozitate, e un adversar redutabil, pentru ca stapaneste foarte bine materialul respectiv.<br /></li><li>omul care nu cunoaste o diversitate de pareri. </li></ul><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-1471066863711125314?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-68496107942027814692008-04-09T00:19:00.000-07:002008-11-27T00:20:58.980-08:00“Beauty, unaccompanied by virtue, is as a flower without perfume.“ - (Frumusetea daca nu este insotita de virtute, este ca o floare fara parfum.)<br /><br /><br /><br />“There are no miracles for those that have no faith in them.”.(Nu exista miracole pentru cei care nu cred in ele.)<br /><br /><br />”If you are patient in one moment of anger, you will escape a hundred days of sorrow.“ - (Daca esti rabdator intr-un moment de furie, vei scapa de multe zile de necazuri.)<br /><br /><br /><br />“Teachers open the door but you must walk through it yourself.” - (Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea.)<br /><br /><br /><br />Dacă la început a fost cuvântul înseamnă că Dumnezeu s-a născut poet – Ionut Caragea.<br /><br /><br /><br />Dintre toate minunile de pe Pământ am ales viciile pentru a fi fericiţi – Ionut Caragea.<br /><br /><br /><br />Ceea ce nu ma ucide ma face mai poet – Ionut Caragea.<br /><br /><br /><br />Iubirea este o situaţie fără ieşire din coma profundă numită viaţă – Ionut Caragea.<br /><br /><br /><br />Mai bine un prieten apropiat decat o ruda indepartata-Melior un vicinus juxta, qum frater procul. Te poti bizui mai mult pe ajutorul celui de langa tine(prieten sau vecin) decat pe acela al unei rude indepartate. Proverbul isi are corespondente si in poemul lui Hesiod, “Munci si zile”:“Cheama-l pe prieten la masa; pe dusman sa nu-l lasi …”.<br /><br /><br /><br />Nimium tentendo funem abrumpis-Coarda mereu intinsa se rupe. Proverbul indeamna la moderatie, la a nu ne angaja in actiuni care ne depasesc puterile.<br /><br /><br /><br />A astepta sa-i pice mura-n gura - A nessuno pivono le lasagne in bocca. Se spune despre lenesi, care asteapta sa dobandeasca succese sau bunuri materiale fara efort, despre cei care asteapta sa le vina totul de-a gata.<br /><br /><br /><br />Calul de e cu patru picioare si tot se poticneste. Este imposibil ca omul sa nu greseasca.<br /><br /><br /><br />Aurul in foc se lamureste.<br /><br /><br /><br />Valoarea si taria omului se vadesc in incercarile vietii.<br /><br /><br /><br />Pisica cu clopotei nu prinde soareci.<br /><br /><br /><br />Nu trebuie sa trambitam ceea ce voim sa facem. .<br /><br /><br /><br />Gaina care caraie oua si omul care se lauda nu face.<br /><br /><br /><br />Sau cum spune un proverb francez, Bien dire fait rire, bien fait taire.<br /><br /><br /><br />Paza buna trece primejdia rea.<br /><br /><br /><br />Pentru a ne scuti de surprize neplacute trebui sa luam masurile de precautie la indemana noastra.<br /><br /><br /><br />Ochii sunt oglinda sufletului. Reflex inevitabil: starile sufletesti se citesc in privire. Cei care vor sa nu-si destainuie relele intentii fie nu privesc in ochi, fie se uita in alta parte, cand vorbesc.<br /><br /><br /><br />Cel din tara straina poate spune cate-i va placea-Omne ignotum pro magnifico est. Unii oameni au tendinta de a-si inchipui marete si frumoase lucrurile si situatiile din locurile indepartate, pe care nu le vad, ci numai si le imagineaza. De aceea, se accepta cu usurinta exagerari despre stari si fapte din locuri indepartate.<br /><br /><br /><br />Cel ce nu stie sa taca cand nu stie nici sa vorbeasca. Este o arta sa stii atat cand trebuie sa vorbesti, cat si cand trebuie sa taci. Cine ni stie una, n-o stie nici pe cealalta.<br /><br /><br /><br />Ce n-a invatat Ionita, nu mai invata Ion. Ficare lucru trebuie facut la timpul sau. Tineretea fiind cea mai indicata pentru instruire, cele invatate in copilarie si adolescenta nu se mai uita toata viata.<br /><br /><br /><br />Capul face, capul trage-Faber compendes quas fecit ipse gestet. Cine judeca gresit realitatea trebuie sa suporte consecintele greselii sale.<br /><br /><br /><br />Binele de rau te scapa / Chiar cand il arunci in apa. Ca urmare a unei legi a compensatiei, cu functionare aleatorie, virtutea isi afla, de cele mai multe ori, daca nu intotdeauna, o recompensa. Pe de alta parte, un om virtuos isi gaseste, el insusi satisfactia in constiinta binelui pe care-l face.<br /><br /><br /><br />Berzei oarbe ii face Dumnezeu cuib. Exprima ideea ca atunci cand ne gasim intr-o situatie grea, intr-o incurcatura pe care ni se pare ca nu o putem inlatura, se intampla ca, pe neasteptate, sa intervina, fara o explicatie sau o legatura directa cu cauzele neajunsului nostru o imprejurare salvatoare.<br /><br /><br /><br />A duce apa la moara - Porter l’eau a la mer. Este echivalentul proverbului romanesc ” a ducea apa la fantana” si exprima un efort inutil. Proverbul vine de la ispraviile lui Gribouille, tipul naivului, al prostulu, din povestirile populare franceze.<br /><br /><br /><br />Nu e in toate zilele Paste - Non semper erunt Saturnalia. Faptul ca am beneficiat candva de o ocazie favorabila nu inseamna ca ne putem astepta ca aceasta sa devina regula.<br /><br /><br /><br />Nimeni nu-i multumit cu soarta lui-Nemo sua sorte contenus. Fiecare om crede ca merita si doreste sa aiba un destin mai bun decat al sau.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6849610794202781469?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-972480816097079372008-04-09T00:18:00.000-07:002008-11-27T00:21:40.019-08:00Nu lasa pe maine, ce poti face azi. Un lucru nefacut la timpul sau aduce paguba. Ce faci maine e pentru maine, ce n-ai facut azi nu mai poti face niciodata, decat in contul renuntarii la o alta activitate, la o parte din viata, cea destinata acelei activitati.<br /><br /><br />Banii strangatorului(intra, raman) in mana cheltuitorului. Nestiind cum se obtine banul, nemuncindu-l el insusi, mostenitorul nu-i apreciaza valoarea, cheltuindu-l cu usurinta. Se adreseaza si celor zgarciti, sugerandu-l sa nu se priveze de beneficul muncii lori.<br /><br /><br />Bun de gura,(si) rau de lucru(mana). Un lucru nefacut la timpul sau aduce paguba. Vorba multa reduce capacitatea de concentrare asupra lucrului efectuat,de unde un randament redus in raport cu cei care sunt cu gandul la lucrul care-l fac.<br /><br /><br />Cine stie sa suporte si sa astepte poate ajunge la rezultatul dorit. Rabdarea inlatura prejudecatile si mania,poate corecta defectele, ajuta la suportarea defectelor altora, fiind, cum spun proverbele mai multor popoare, leac contra multor rele.<br /><br /><br />Ai carte, ai parteIndeamna la insusirea stiintei(de carte), menita sa lumineze mintea, sa ingaduie adaptarea si orientarea mai usoara in viata, in general, si in orice lucrare si meserie.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-97248081609707937?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-81975989117923036632008-03-28T13:03:00.000-07:002008-03-28T13:19:01.145-07:00<strong><span style="color:#ff0000;">Opţional transcurricular<br /> pentru clasa a II-a</span></strong> <br /><br /><br /><strong>Autori</strong> : NICULINA ENEA , AURORA MIHAI ,<br /> OLTEA IOSIPOAIEI<br /><br /> Prezenta lucrare a fost elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Poate fi folosită ca auxiliar al manualului de Cunoaşterea mediului – clasa a II-a.<br /><br /> <strong> Tehnoredactare: Niculina Enea</strong><br /><br /> <strong> Consultant</strong> : Prof.de Limba şi literatura română,<br /> Marilena Boţoc<br /><br /> <strong> Colaboratori </strong>: Maria Hambic Monica Balaş<br /> Mioara Balaban Mioara Bânţu<br /> Viorica Hereş Felicia Enea<br /> Vasile Enea Iuliana Carp<br /> Aglaia Burlacu Virginia Dragomir<br /><br /><div align="left">Cartea noastră este o invitaţie spre descoperirea lumii vii. Citind, vei asculta gândul altuia, vei afla ce a văzut altul , îţi vei deştepta gustul pentru a cunoaşte natura. Ea te îndeamnă , te cheamă , te povăţuieşte să trăieşti frumos si liber. </div><div align="left"> </div><div align="center"><strong><span style="color:#ff0000;">Cuvânt înainte<br /></span></strong> <br /> Cursul opţional tratează,într-o manieră atractivă, accesibilă şi interesantă, aspecte ale naturii, plină de miracole neîncetate, care vor sensibiliza mintea însetată de cunoaştere a elevilor.<br /> Cadrul natural e paharul cu scântei pe care ni-l întinde soarele, roua preţioasă în iarba dimineţii, ciorchinele ca un pumn de mărgăritare şi ecoul cuvintelor nerostite... De la frunză până la valurile mării, totul e numai podoabă, visare şi taină. <br /> Micuţii cititori vor fi încântaţi, cu siguranţă, de minunata lume a poveştilor, de variatele aplicaţii şi jocuri antrenante, prin care îşi vor desăvârşi imaginea lor despre lume şi viaţă.<br /> Lucrarea, întocmită cu mare pasiune, măiestrie şi responsabilitate de cele trei talentate autoare, constituie un îndemn adresat elevilor de a iubi şi ocroti necondiţionat natura, un adevărat izvor de sănătate, bunăstare şi încântare. </div><div align="center"> </div><div align="center"><strong>Prof. Marilena Boţoc</strong></div><div align="center"><strong></strong> </div><div align="left"> <strong><span style="color:#ff0000;">POVESTEA NATURII<br /></span></strong> <strong>Opţional transcurricular pentru clasa a II – a<br /><br /> PROGRAMĂ ŞCOLARĂ</strong><br /><br /> Durata : 1 an / 1 oră pe săptămână<br /> <strong>Arii curriculare implicate </strong>:<br /> I. Limbă şi comunicare ;<br /> II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii ;<br /> III. Arte .<br /><br /> <strong><span style="color:#ff0000;"> ARGUMENT<br /></span></strong><br /> Opţionalul vizează atragerea elevilor spre un univers plăcut, interesant, instructiv-educativ care cere să fie redescoperit mereu.<br /> Prin abordarea unor teme bogate în conţinut literar şi informaţional, încercăm să prezentăm modul de organizare a naturii, carte ilustrată care te invită la căutare, la cunoaştere şi în care se găsesc răspunsuri la întrebările vieţii.<br /> Povestirile cuprinse în lucrare caută să sensibilizeze elevii faţă de lumea fascinantă a naturii, urmăresc să formeze deprinderi de citire corectă şi de redare liberă a propriilor păreri, să dezvolte capacităţi de sinteză şi selecţie a informaţiilor ştiinţifice, să cultive perseverenţa, încrederea în sine şi cooperarea în cadrul unui grup.<br /> Cursul opţional răspunde nevoii de a forma competenţe şi atitudini bazate pe gândire logică, critică, divergentă şi creativă.<br /> Un alt argument care a stat la baza ofertei către elevi şi părinţi este şi necesitatea de a forma acestora un comportament civilizat faţă de mediu. Copilul trebuie să ştie că Natura e stăpână, iar dacă omul încearcă să o domine nechibzuit, ea se răzbună năprasnic, punând în pericol viaţa.<br /> Dorim ca acest opţional să fie pentru elevii de clasa a II-a un sprijin important în drumul spre cunoaştere.<br /> <br /> <strong>Obiectiv transcurricular<br /></strong><br /> Formarea interesului de cunoaştere a naturii din perspectivă lingvistică, ştiinţifică şi plastică<br /><br /> <strong> Obiective- cadru</strong></div><div align="left"><br /> 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unui text literar ;<br /> 2. Formarea ideilor ştiinţifice şi a capacităţii de comunicare prin investigare/explorare şi relaţionare<br />a elementelor mediului înconjurător ;<br /> 3. Formarea unui comportament civilizat faţă de mediu, de ocrotire şi protejare a naturii ;<br /> 4. Dezvoltarea creativităţii prin realizarea unor compoziţii libere, folosind elemente de limbaj plastic.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8197598911792303663?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-60742301139842777012008-03-28T12:58:00.000-07:002008-03-28T13:01:54.930-07:00<div align="left">Obiectivele primordiale ale studierii limbii şi literaturii române în ciclul primar sunt şi vor fi dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă a elevilor, formarea unui vocabular literar bogat şi variat pentru participarea efectivă la diferite situaţii comunicative şi afirmarea personalităţii în activitatea ulterioară.<br />Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicaţională şi literară de bază, să fie capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii, oral şi în scris, exprimându-şi clar, corect şi coerent gândurile, sentimentele şi opiniile. În acest sens, lucrarea “Ortografia pentru toţi elevii” vine în ajutorul copiilor din clasele I-IV, care vor să înveţe cum să se exprime clar şi cum să scrie corect româneşte. Citind şi rezolvând sarcinile prezentate, ei îşi vor dezvolta spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi de gândire logică, formându-şi deprinderi de scriere corectă. Pentru elevi, lucrarea reprezintă un suport de muncă individuală, riguros organizată, sistematizată şi eficientă.<br />Dificultăţile în scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor de către elevii mici pot fi înlăturate prin realizarea sarcinilor date: transcrieri, copieri, dictări, completări, exerciţii şi jocuri aplicative. Acestea conduc la formarea deprinderilor de scriere corectă a limbii române, la respectarea normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie, la dezvoltarea exprimării orale şi scrise, la nuanţarea şi activizarea vocabularului. Temele abordate permit atât munca individuală, cât şi lucrul în colectiv sau pe echipe.<br />Exemplele prezentate pot fi abordate în orice moment al lecţiilor de predare, consolidare, recapitulare şi evaluare a cunoştinţelor de limba română. Munca independentă reprezintă o cale prin care elevii aprofundează scrierea corectă a cuvintelor şi ortogramelor, folosirea în mod adecvat a acestora în exprimarea scrisă.<br />Ansamblul de exerciţii aplicative ale lucrării constituie mijloace şi forme de muncă atractivă pentru cei ce doresc să-şi formeze o scriere corectă şi o exprimare clară şi nuanţată. Reprezintă un suport adecvat pentru însuşirea şi învăţarea limbii române.</div><strong></strong><div align="right"><strong>Niculina Enea</strong></div><strong></strong><div align="left"><br /><strong>“Mult e dulce şi frumoasă<br />Limba ce-o vorbim!<br />Altă limbă-armonioasă<br />Ca ea nu găsim.”</strong></div><div align="left"></div><div align="left">(‘‘Limba româneasca’’, de George Sion)<br /><br /><strong>‘‘Învăţătura e-o comoară<br />Ce nimeni nu ţi-o poate lua.<br />Îţi va spori podoaba rară<br />Cu cât împarţi mai mult din ea.’’</strong></div><strong><div align="left"><br /></strong>(‘‘Învăţătura’’, de Nicolae Tăutu)<br /></div><div align="left"><br /><strong>Nu uita vorbele lăsate de strămoşi:<br /></strong><br />* ’’Învăţătura e cea mai mare avuţie‘‘.<br />* ’’Învăţătura e mama înţelepciunii’’.<br />* ’’Omului cu învăţătură îi curge miere din gură’’.<br />* ’’Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar roadele ei sunt dulci’’.<br />* ’’Înţelepciunea devine odată cu învăţătura’’. (Balzac)<br />* ’’Limba este tezaurul cel mai preţios pe care îl moştenesc copiii de la părinţi’’. </div><div align="left"></div><div align="left">(V. Alecsandri)</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6074230113984277701?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-81504663799411349392008-03-28T12:49:00.000-07:002008-03-28T12:53:06.281-07:00<strong><span style="color:#ff0000;">Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală şi scrisă<br /> la elevii din clasele primare<br /></span></strong><br /> Plecând de la premisa că şcoala începutului de mileniu III face din comunicare o prioritate în educaţie, aceasta a devenit acum o instituţie unde se comunică prin toate mijloacele, se învaţă şi se realizează comunicarea la orice nivel şi prin diferite contexte sociale sau tematice. Astfel, scopul comunicării în şcoală nu se rezumă la reuşita şcolară, ci urmăreşte reuşita umană, în toate condiţiile şi în toate momentele vieţii.<br /> Comunicarea este definită ca fiind procesul de transmitere a unui mesaj de către emiţător către un receptor. Aşadar, în orice proces de comunicare există câţiva factori, fără de care aceasta nu s-ar realiza :<br />· Emiţătorul – cel care vorbeşte sau transmite un mesaj ,<br />· Receptorul – cel care primeşte mesajul, destinatarul acestuia ;<br />· Mesajul – secvenţa de semnale pe care emiţătorul o transmite către receptor .<br /> Într-un act de comunicare pot exista mai mulţi emiţători şi mai mulţi receptori. De cele mai multe ori, participanţii la un act de comunicare sunt, în acelaşi timp, emiţători şi receptori. Mesajul transmis trebuie construit din elemente cunoscute deopotrivă de emiţător şi de receptor. Aceste elemente sunt organizate într-un cod şi pot aparţine unei limbi în forma sa vorbită sau scrisă, unui ansamblu de gesturi sau de expresii ale feţei. Dacă emiţătorul şi receptorul nu au un cod comun, mesajul nu poate fi înţeles.<br /> De asemenea, în comunicare un rol foarte important îl are contextul. El desemnează ansamblul factorilor care afectează semnificaţia enunţurilor transmise. Prin procesul de comunicare se urmăresc întotdeauna patru scopuri principale : * să fim receptivi ( auziţi sau citiţi ) ;<br /> * să fim înţeleşi ;<br /> * să fim acceptaţi ;<br /> * să provocăm o reacţie ( o schimbare de comportament sau de atitudine ) . Atunci când nu am reuşit să atingem niciunul dintre aceste obiective, înseamnă că am greşit în procesul de comunicare.<br /> În comunicarea / învăţarea de tip şcolar, capacitatea de influenţă a învăţătorului / institutorului este net superioară . Când educatorul şi elevul ştiu să comunice, procesul de comunicare se va desfăşura în profitul amândurora. Câştigul va fi, în acest caz fericit, dublu- realizarea scopurilor şi creşterea satisfacţiei personale şi impersonale.<br /> Strategiile comunicării ocupă un loc aparte între strategiile de adaptare a copiilor la cerinţele şi exigenţele şcolii / societăţii. În şcoală elevii trebuie să fie ajutaţi să constate că sunt foarte importante acţiunile lor şi formele verbale ale exprimării. În clasele I –IV formele verbale încep să facă obiectul celor mai multe din preocupările şcolarilor : învăţarea cititului, scrisului, învăţarea modalităţilor de exprimare.<br /> Învăţătorul / institutorul trebuie să manifeste un interes consecvent pentru dezvoltarea competenţei comunicative a elevului, competenţă ce nu se rezumă la a construi enunţuri corecte din punct de vedere lingvistic şi gramatical – abilitate necesară într-un act de comunicare. Vorbirea trebuie să ofere bucuria de a trăi prin împliniri estetice, morale, sociale, spirituale. Ea este o artă care-şi lasă cucerite teritoriile numai prin strădanii susţinute şi sistematice.<br /> La debutul şcolarităţii se recomandă o evaluare a capacităţii de comunicare a elevului, capacitate pe care şcoala are menirea de a o împlini, de a o îmbogăţi pe măsura asimilării noilor mijloace de expresie şi a multiplicării contactelor sociale şi şcolare ale copilului. Repertoriul comunicativ al elevului din clasele primare ar trebui să cuprindă comportamente care să-i permită :<br />· să-şi exprime gândurile în propoziţii corecte şi clare ;<br />· să-şi extindă treptat aria de cunoaştere, recurgând la structuri propoziţionale din ce în ce mai complexe ;<br />· să decodifice cu uşurinţă înţelesul mesajelor obişnuite care îi sunt adresate;<br />· să asculte bine un mesaj pentru a-l recepţiona crespunzător ;<br />· să stabilească relaţii cu alţi copii, fără teamă şi fără ezitare ;<br />· să manifeste îngăduinţă faţă de modalităţile de exprimare ale celorlalţi ;<br />· să-şi folosească în mod adecvat şi să-şi dozeze calităţile vocale pentru a obţine ceea ce doreşte de la ceilalţi ;<br />· să utilizeze limbajul gestual şi pe cel plastic pentru a-şi exprima modul propriu de a percepe şi de a înţelege lumea ;<br />· să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe ;<br />· să-şi dezvolte atitudinile comunicative corespunzătoare .<br /> În acest scop, învăţătorul trebuie să-l ajute pe elev să achiziţioneze informaţiile, cunoştinţele fundamentale despre comunicare, să-şi însuşească logic elementele de construcţie a comunicării, să conştientizeze necesitatea acesteia, responsabilitatea faţă de cuvântul rostit şi faţă de mijloacele nonverbale utilizate. Copilul trebuie să înţeleagă neajunsurile, dar şi bucuriile comunicării umane, să depăşească şi chiar să elimine blocajele psihologice şi psihosociale ce ar putea influenţa asupra dialogului cu învăţătorul sau cu colegii.<br /> În viziunea promovată de noul curriculum, limba şi literatura română trebuie predată – învăţată în mod integrat, fără divizare pe discipline ( citire / lectură, scriere, comunicare ), deoarece elementele subdisciplinelor se reunesc în fiecare lecţie pentru realizarea obiectivelor de referinţă, la nivelul fiecărei clase şi a obiectivelor cadru, la nivelul ciclului primar.<br /> Programa de limba şi literatura română dă libertate de acţiune învăţătorului, care poate valorifica textele incluse în manuale atât pentru formarea deprinderilor de citire şi scriere, cât şi pentru formarea de capacităţii specifice comunicării în situaţii concrete. Noul curriculum pentru învăţământul primar a reechilibrat ponderea acordată exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi ponderea acordată proceselor de producere a unor mesaje proprii, faţă de cele de receptare a unor mesaje date.<br /> În şcoală elevii nu trebuie să răspundă doar la întrebări, ci să înveţe să iniţieze o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să exerseze convenţiile unor comunicări civilizate şi să interiorizeze valoarea comunicării.<br /> Formarea la elevi a capacităţii de comunicare presupune abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, achiziţionarea cunoştinţelor fundamentale despre comunicare, exersarea acesteia pe un fond motivaţional şi afectiv optim. În acest proces, învăţătorul trebuie să facă dovada competenţei sale comunicative. Exprimarea sa trebuie să fie întotdeauna corectă, clară, simulativă, încurajatoare. Nicodată nu trebuie să fie inhibatoare, jignitoare, supărătoare, iritantă, încărcată de reproşuri.Învăţătorul trebuie să fie artizanul unor situaţii de învăţare cât mai variate şi cât mai actuale din perspectiva nevoilor de viaţă ale copiilor.<br /> Ori de câte ori are loc transmiterea unor informaţii ( privind evenimente, idei, atitudini, gânduri, stări, opinii ) se creează o situaţie de comunicare. Prin aceste situaţii de comunicare, învăţătorul îi pune pe elevi în situaţii practice, mai mult sau mai puţin familiare, pentru ca treptat aceştia să cunoască şi să respecte regulile fără de care mesajul transmis nu produce efectele dorite. Totul depinde de cel care conduce lecţia. Ea poate fi plictisitoare sau grea, dacă nu este bine organizată, nu are obiective clare, nu se realizează în forme variate şi atrăgătoare.<br /> Pentru a îmbunătăţi exprimarea orală şi scrisă a elevilor, învăţătorul trebuie să-şi manifeste creativitatea în construirea de contexte de comunicare prin :<br />· crearea ocaziilor de comunicare independentă, în grup şi cu întreaga clasă;<br />· reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja interacţiunea elevilor ;<br />· stimularea participării la jocurile de rol sau dramatizări ;<br />· oferirea de opţiuni copiilor pentru a le câştiga interesul ;<br />· încurajarea elevilor de a pune întrebări şi ajutarea lor pentru a găsi singuri răspunsul ;<br />· încurajarea şcolarilor ca să discute între ei, să se ajute schimbând diverse informaţii ;<br />· formarea unor echipe flexibile, a căror componenţă se schimbă frecvent ;<br />· notarea informaţiilor despre modul în care gândeşte şi vorbeşte fiecare ;<br />· dezvoltarea unor tehnici şi strategii proprii de comunicare cu elevii ;<br />· stimularea elevilor de a împărtăşi, de a reflecta şi discuta despre experienţele lor de învăţare.<br /> Situaţiile de comunicare create de învăţător pe parcursul demersului didactic trebuie să fie relevante pentru viaţa zilnică a copiilor, să fie veridice, nuanţate, convingătoare, eficiente. Ele trebuie să se desfăşoare în acord cu toate regulile unei comunicări civilizate, să valorifice experienţa de viaţă a copiilor, să solitice independenţa de gândire şi de exprimare. În aceste situaţii se exersează deprinderile de a discuta, de a povesti, de a descrie şi a rezuma, de a prezenta şi argumenta, de a analiza şi raporta. Învăţătorul utilizează metode şi resurse cât mai variate, facilitează explorarea tehnologiei ce ţine de comunicare : casete video, benzi audio, televizoare, calculatoare etc.<br /> Pentru a favoriza exersarea unor acte de vorbire prevăzute în programa şcolară şi întâlnite de elevi în viaţa cotidiană, învăţătorul utilizează materialele aflate în dotarea şcolii, dar şi materialele realizate de el :<br />· jetoane cu imagini ;<br />· jetoane cu silabe sau cuvinte decupate ;<br />· fotografii, ilustraţii din reviste, ziare ;<br />· benzi desenate ;<br />· tablouri şi planşe sugerând diferite teme de discuţie ;<br />· colaje realizate de elevi pe diverse teme ;<br />· diapozitive, discuri, benzi audio, casete video etc.<br /> Asemenea instrumente ajutătoare pot fi folosite cu succes în scopul cultivării capacităţii de exprimare orală şi scrisă. Realitatea confirmă că prin metodele bazate pe acţiune, prin folosirea unei game largi de mijloace didactice, prin joc şi exerciţiu, învăţătorul poate asigura o mare varietate de experienţe de comunicare.<br /> Pentru formarea comportamentului de ascultător ( receptor ) / vorbitor (emiţător ), se poate recurge la diferite exerciţii :<br />· exerciţii de identificare a ascultătorului, a vorbitorului şi a informaţiei transmise / receptate ;<br />· exerciţii de ascultare şi de probare a înţelegerii mesajului ascultat ;<br />· exerciţii de selectare a enunţurilor corecte / incorecte din exprimarea orală;<br />· exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt prin raportare la context ;<br />· exerciţii de oferire a unor informaţii despre identitatea membrilor de familie ;<br />· exerciţii de oferire a unor informaţii despre forma şi despre utilitatea anumitor obiecte ;<br />· exerciţii de exprimare a acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt ;<br />· exerciţii de dialog : învăţător – elev, elev - elev, elev - elevi ;<br />· exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere a dialogului ;<br />· exerciţii de ordonare temporală a secvenţelor unui mesaj oral ;<br />· exerciţii de comunicare prin mimică şi gesturi ;<br />· exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale ;<br />· formulare de întrebări pentru stabilirea raporturilor logice ( din ce cauză ; cu ce condiţie );<br />· exerciţii de eliminare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (vocea scăzută, rostirea incorectă, neatenţia, auzul slab ; zgomotele etc. ) ;<br />· exerciţii de formare a deprinderii de a povesti / de a descrie ;<br />· exerciţii pentru formarea deprinderii de a discuta pe o temă dată ;<br />· alcătuirea unor texte scurte pe baza unui şir de ilustraţii sau de benzi desenate ;<br />· exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în enunţuri proprii ;<br />· exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă ;<br />· jocuri de sinonimie, de antonimie, de paronimie ( fără terminologia lexicală ) ;<br />· exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare etc.<br /> Integrarea limbii în actul comunicării implică abordarea ei din perspectiva tuturor elementelor acestui act. Limba este concretizată în mesaje create de emiţători şi interpretate de către receptori. Limba română este principalul mijloc de comunicare şi de informare ce îşi aduce contribuţia la dezvoltarea gândirii şi la modelarea sentimentelor, asigurând şcolarului mic suportul evoluţiei intelectuale, precum şi posibilitatea integrării în viaţa socială.<br /> Comunicarea orală se bazează pe dialog care cuprinde atât elementul de adresare, cât şi pe acela de răspuns la replică. În clasele primare se urmăreşte formarea capacităţii de comunicare prin dialog, observare, pronunţare, interpretare de rol, povestire, memorare, alcătuire de mesaje, ordonare, recunoaştere şi completare.<br /> Desfăşurarea jocurilor de rol constituie un procedeu important de încurajare a capacităţii de comunicare reciprocă a elevilor. Jocul de rol nu este un antrenament pentru actorie, ci unul de participare activă în comunicare. Prin el se dezvoltă abilitatea de a descrie, de a caracteriza, de a exprima propria opinie, de a rezuma, de a interpreta.<br /> Educaţia pentru comunicare trebuie să includă sarcina de a-i învăţa pe copii să folosească întreaga gamă a repertoriilor unei comunicări complete şi complexe prin însuşirea stilului oral, de exprimare prin arta conversaţiei, de activare la dialog, de ascultare a interlocutorilor.<br /> Comunicarea se mai realizează prin descifrarea limbajului vizual convenţional, discutarea albumelor cu imagini, a unor hărţi cu funcţii didactice, prin vizitarea unor expoziţii şi comentarea impresiilor, prin încurajarea redării şi interpretării informaţiilor culese din mediile vizuale şi audiovizuale ale mass-media. Comunicarea ca exerciţiu didactic apropie formarea elevilor în şcoală de conduita lor publică şi socială, de exersarea unor situaţii previzibile sau imprevizibile pe care le oferă viaţa .<br /> Asigurarea unei comunicări clare, corecte, nuanţate şi cursive constituie una din premisele ce garantează progresul intelectual al elevilor. Ei simt mereu setea de impresii, manifestă o deosebită curiozitate de cunoaştere, simt nevoia de a se bucura împreună cu alţi colegi . Încurajările pe care le primesc, rezultatele pozitive pe care le dobândesc le afectează comportamentul şi le sporesc încrederea în forţele proprii . În acest fel, comunicarea devine o activitate cooperantă în care elevii se implică în formarea lor intelectuală. Rolul învăţătorului este de a crea un ambiant plăcut, un tonus afectiv sporit, spre a le dezvolta interesul şi dragostea pentru învăţătură.<br /> Învăţătorul încearcă să creeze elevilor săi emoţii şi sentimente pozitive prin organizarea unor demersuri didactice atractive, prin folosirea unor strategii activ- participative, care să-i stimuleze în actul comunicării. Cuvântul dă sentimentul curajului de a-şi exprima ideile, oferă posibilitatea de a înţelege splendoarea imaginilor lumii înconjurătoare, de a căuta răspunsuri în multitudinea de cunoştinţe pe care le deţine fiecare.<br /> Manifestând creativitatea în situaţiile de comunicare, învăţătorul determină avântul libertăţii şi imaginaţiei copiilor, realizează echilibrul între preocupările sale pentru formarea gândirii logice, raţionale şi flexibile, fluide şi creatoare a elevilor şi dorinţa de a dezvolta exprimărea lor corectă, orală şi scrisă. Munca susţinută şi responsabilă, inventivitatea şi stilul de comunicare a dascălului cu micul şcolar sunt încununate de succes, dacă măiestria pedagogică în proiectarea lecţiilor respectă cu rigurozitate cerinţele unui învăţământ modern .<br /><br /><br /> ÎNV. ENEA NICULINA<br /><br /> Şcoala cu cls. I – VIII Nr. 4 Moineşti,<br /> Judeţul Bacău<br /> <br /><br /><br />BIBLIOGRAFIE :<br /><br />· „Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar”, de Estera Nicolescu – Editura „Egal”, Bacău, 2003<br />· „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura română” – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – 2002<br />· „Rolul imaginii în comunicare”- culegere de materiale metodice<br />Autori : Eugen Teirău, Viorica Hereş, Ruxandra Popescu, Eleonora Edu<br />Editura „EUGTEI”, 2005<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-8150466379941134939?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-73918489283661162242008-03-28T12:47:00.000-07:002008-03-28T12:49:17.026-07:00A sosit la noi iubita primăvară. Soarele e călduţ şi vesel.<br /> Prin văzduhul senin se aude fâlfâit de aripi. Se întorc păsările călătoare din depărtările calde. Ele aduc veselia şi cântecul în crângul înverzit.<br /> Floricele multicolore împodobesc câmpiile. La marginea pădurii au răsărit gingaşele flori de primăvară : ghiocei, toporaşi şi viorele.<br /> Ce frumoasă e natura în acest anotimp !<br /> <br /> Enachi Mădălina – clasa a II- a A<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-7391848928366116224?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-58501303060731697332008-03-28T12:45:00.000-07:002008-03-28T12:57:51.016-07:00România deţine una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din Europa : Castelul Peleş, situat în staţiunea Sinaia din judeţul Braşov. A fost construit între anii 1873 – 1883 şi are peste 170 de camere.<br />Castelul Peleş îmi place nespus de mult.L-am vizitat în câteva rânduri şi m-a impresionat prin grandoarea şi arhitectura lui. Are cea mai valoroasă colecţie de picturi, aproape 2000. O perioadă de timp a fost închis.După Revoluţia din decembrie 1989, el a fost redeschis publicului.<br />De cum te aproprii de castel, îţi dai seama de importanţa şi valoarea lui. Niciunul dintre vizitatori nu pleacă de lângă acest monument turistic, până nu reuşeşte să obţină o fotografie sau o vedere care să-i amintească de frumuseţile din împrejurimi, precum şi de valorosul castel.<br />Castelul Peleş este înconjurat de câteva terase decorate cu statuete şi vase ornamentale. Arhitecţii au folosit mult lemn în interiorul şi exteriorul castelului, dându-i o calitate deosebită.<br />Castelul Peleş este un punct de atracţie pentru orice turist care vizitează România. Îmi doresc foarte mult să mai vizitez o dată acest punct turistic, împreună cu elevii mei !<br />( înv. Niculina Enea )<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-5850130306073169733?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1444411791925706371.post-68058776704430102802008-03-28T12:21:00.000-07:002008-03-28T12:36:55.127-07:00<div align="center"><strong><span style="color:#ff0000;">Iarna </span></strong></div><div align="center"><br />După toamna cea cu ploi,<br />A sosit iarna la noi,<br />Cu zăpadă şi cu ger<br />Şi cu nori pufoşi pe cer.<br /><br />Baba Iarna cea geroasă<br />A-ngheţat totul pe coastă.<br />Mii de fluturi argintii<br />Zboară acum peste câmpii.<br /><br />Derdeluşul e plin de nea<br />Şi iarna e bucuria mea.<br />Să mă dau cu săniuţa<br />Este şi a mea dorinţa.<br /><br />( Lupchian Bianca-Roxana - clasa a III-a A )<br /><br /><br /><strong><span style="color:#ff0000;">Moş Crăciun</span></strong> </div><div align="center"><br />Moş Crăciun, bine-ai venit !<br />Şi cu daruri te- ai ostenit !<br />Ai venit şi pe la noi,<br />Când iarna este în toi.<br /><br />Toţi copiii cei cuminţi<br />Te- aşteaptă lângă părinţi,<br />Emoţionaţi, nu în zadar,<br />Să primească câte- un dar.<br /><br />Eu aş dori, Moş Crăciun,<br />Să- mi aduci ce e mai bun :<br />Mama pe care o iubesc<br />Şi la ea mă tot gândesc.<br />(Buiac Nelia- Alexandra - clasa a III- a A)<br /><br /><br /><strong><span style="color:#ff0000;">Ochii Sfântului văd şi prin pereţi</span></strong><br />( compunere )<br /><br />Era o zi de decembrie, când fulgii de nea aşterneau plapuma moale şi albă peste întreaga natură .<br />Încântată nespus de mult, nu am mai cerut îngăduinţa părinţilor şi am plecat la săniuş. Împreună cu alte prietene mai mari, m-am dat cu sania şi m-am bucurat de peisajul iernii. Nu mi-am dat seama când s-a înserat. Părinţii au pornit în căutarea mea. În cele din urmă, m-au găsit, îndreptându-mă spre casă.<br />Eram înfrigurată şi speriată de ceea ce- mi va spune tata. El nu mi-a făcut observaţie pe drum, dar, când am ajuns acasă, mi-a reproşat :<br />- Eu am avut încredere în tine ! Oare ce va spune Moş Niculae ? Tu ştii că ochii Sfântului văd şi prin pereţi ?<br />- Îmi pare foarte rău, tăticule ! Nu voi mai întârzia aşa de mult la săniuş! Mă voi ruga Sfântului Niculae să mă ierte. Voi fi ascultătoare şi voi învăţa mai bine! Cred că ochii Sfântului vor vedea că m-am schimbat şi el îmi va trimite un cadou minunat !<br />- Bine, fetiţa mea ! Nu uita că ochii Sfântului văd şi prin pereţi !<br /><br />( Guţui Andreea – clasa a III- a )<br /><br /><br /><strong><span style="color:#ff0000;">Crăiasa Zăpezii<br /></span></strong><br />Un fulg de nea, vesel şi zburdalnic, a crescut şi s-a transformat într-o femeie cu rochie lungă, albă şi strălucitoare, ţesută în mii de fire şi steluţe argintii.<br />Frumoasa şi gingaşa făptură, rece ca gheaţa, nu era alta decât Crăiasa Zăpezii. Semăna foarte mult cu o prinţesă din basmele lui Ispirescu. Ea aşterne pretutindeni plapumă albă şi moale, împodobeşte cu numeroase ghirlande pomii şi agaţă pe la streşinile caselor ţurţuri de diferite mărimi.<br />Ce mult o îndrăgesc copiii, deoarece ea le aduce în fiecare an bucuriile iernii!<br /><br />( Druţu Iulia – Elena – clasa a III-a A )<br /><br /><br /><span style="color:#ff0000;"><strong>La săniuş</strong><br /></span><br />Din văzduhul sur a pornit ninsoarea cu fulgi mari şi deşi. Stratul de zăpadă<br />s-a aşternut în câteva ore.<br />Copiii satului au pornit cu săniuţele pe dealul din apropiere. Acolo au ajuns şi cei doi prieteni : Ionel şi Vasilică. Îmbujoraţi şi plini de veselie, ca mai toţi copiii sosiţi pe costişă, s-au dat cu sania pe derdeluş, rostogolindu-se în omăt de câteva ori.<br />Deodată văd că se apropie cu săniuţa şi plăpândul lor coleg, Vlăduţ. Cei doi prieteni se gândesc să-i facă o farsă acestuia :<br />- Vasilică, hai să-l necăjim puţin pe Vlăduţ ! zice Ionel.<br />- Ce bine te-ai gândit, prietene ! Hai să-i propunem o întrecere între săniuţele noastre ! Ştim amândoi că el nu poate conduce sania ca noi.<br />- Bine-ai venit la săniuş, Vlăduţ ! îl întâmpinară colegii lui. Noi dorim să-ţi propunem o întrecere cu săniile ! Vrei ?<br />- Sigur că da, mormăie băiatul care ştia că nu se pricepe prea bine în cârmuirea saniei.<br />După ce au urcat în vârful derdeluşului, copiii au luat startul. Săniuţele zburau ca vântul, într-o pulbere de zăpadă. Dintr-o privire, Ionel şi Vasilică s-au înţeles. Au apropiat săniile şi l-au prins la mijloc pe Vlăduţ care, cu teamă, încerca să dirijeze sania prin omătul alunecos. Săniile s-au ciocnit şi micuţul începător s-a împotmolit în troianul de zăpadă.<br />Ionel şi Vasilică râdeau de nu mai puteau :<br />- Tu credeai că poţi să te întreci cu noi în conducerea saniei ? Noi suntem experţi ! Mai tot timpul suntem pe derdeluş.<br />- Eu am vrut să vă fac pe plac, chiar dacă ştiam că nu stăpânesc bine sania ! Voi aţi vrut să-mi faceţi o farsă proastă ! Nu e frumos din partea voastră !<br />Ruşinaţi, cei doi prieteni l-au ajutat să se scuture de omăt şi i-au explicat apoi cum trebuie să cârmuiască sania, ca să evite obstacolele.<br />Spre seară, copiii au plecat spre casele lor, îmbujoraţi şi cu ochii scânteietori.<br />( Dumitru Bianca- Iustina – clasa a III-a A )<br /><br /><br /><strong><span style="color:#3333ff;">ŞCOALA CU CLS. I – VIII NR. 4 MOINEŞTI,<br />JUDEŢUL BACĂU</span></strong></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/1444411791925706371-6805877670443010280?l=sc4eneaniculina-noutati.blogspot.com' alt='' /></div>Enea Niculinahttp://www.blogger.com/profile/01565306483834149215noreply@blogger.com